Ortodoxismul, cea de-a treia directie traditionalista, se va cristaliza in perioada interbelica in perioada 1925-1935, cand vechea disputa -traditioalism / modernism izbucnita in arena culturala romaneasca in ultimul deceniu al secolului al XIX lea intra in ultima etapa, cea mai acerba.

Noul curent se doreste continuatorul ideologiei samanatoriste ; el va reprezenta, in confruntarea cu modernismul, traditionalismul radicalizat si se va desfasura in acelasi timp cu experimentele avangardei, aceasta din urma fiind, in ansamblul fenomenelor sale, forma extrema a modernismului.

Ideologic, miscarea ortodoxista este de dreapta, accentuand ideea factorului etnic de sorginte samanatorista, imbogatit insa cu dimensiunea spiritualitatii ortodoxe si cu cea abisala, in mare voga, la acea ora in toate tarile europene, al ‘sangelui’ (rasei).

Doctrinarul miscarii gandiriste este teologul universitare Nechifor Crainic, iar revista care o propaga este ‘Gandirea’ - de aici si numele de ganmdirism dat noului curent- in perioda ei de aparitie bucuresteana, anul 1922-1944.

Revista aparuse initial la Cluj anul 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si D. I. Cucu fara a impune colaboratorilor un program ferm.

Dimpotriva, ea dorea sa reuneasca talentele si energiile creatore ale primei generatii de intelectuali de dupa Unire, in ansamblul ei eclectica, asa incat, in primul an de aparitie, revista va publica atat scriitori samanatoristi, cat si ‘vietisti’ (colaboratori ai Vietii romanesti) sau scriitori moderni.

Vor figura in sumarul publicatiei clujene cele mai prestigioase nume culturale ale momentului : Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ioan Agarbiceanu, Cezar Petrescu, Emanoil Bucuta, Ion Pillat, Gib Mihaiescu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi etc.

Fizionomia revistei se va schimba insa dupa mutarea ei la Bucuresti, cand conducrerea ei va fi preluata de catre Nechifor Crainic. In jurul acestuia se aduna nume noi - Panfil Seicaru, Dumitru Staniloaie, Stefan Baciu. Radu Gyr, Dumitru Caracostea, Vintila Horia, Ovidiu Papadima, Octav Sulutiu, Mateiu Caragiale, Ion Marin Sadoveanu, Vasile Voiculescu, unii dintre ei colaboratori permanenti, altii pasageri.

Doctrina ortodoxista se contureaza treptat, avand in centru mai vechea idee a ‘culturalismului etnic, careia i se adauga o alta mai noua, a intoarcerii la fondul nostru nelatin, slav si trac, multa vreme ignorat, vazut ca depozitar ancestral al rezervorului de energii ale neamului.

---

Tag-uri: ortodoxism, perioada interbelica, samanatorism

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 15 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---