FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 384
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre Michael Faraday

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   continent   ape   geografie   poet   morometii   omor   investigatie   personaj   crima   otrava  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre Michael Faraday

 Q:   Intreaba despre Referat despre Michael Faraday       
Referat despre Michael Faraday La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,linga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu inca un fiu:Michael.La scoala el a invatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.

Fratele sau mai mare a devenit fierar, invatind meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,in loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta familia,a inceput sa vinda ziare.Fiind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. in 1804,la virsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu sa fie angajat ucenic la un librar,care in acelasi timp era si legator de carti.Acolo a invatat meseria,devenind calfa;opt ani a lucrat in subsolul din casa unde patronul avea pravalia.in tot acest timp,framintat de o nepotolita dorinta de a invata,citea pe nerasufla te carte dupa carte: le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facindu-si insemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar in lumea stiintelor",dupa cum scria in caietul de notite.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.

Numai cititul cartilor nu putea insa potoli setea de a sti a lui Michael.Ajutat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.impreuna cu citiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a intemeiat un fel de asociatie intitulata "Societatea filozofica a orasului",in cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tinarul legator isi instalase un mic laborator in podul unei case.

Un eveniment de seama in viata lui Faraday a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi in rezumat in fata prietenilor sai.Faraday simtea sa-si consacre tot timpul invataturii si stiintei.Nazuia sa lucreze la Institutul Regal,a carei activitate stiintifica o conducea Davy,dar nu stia ce sa faca pentru a ajunge acolo.

La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. Muncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pina-n noapte.Descriind intr-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,Faraday il prevenea: "Sa nu ma intelegi gresit -nu ma pling .cu cit am mai mult de lucru,cu atit invat mai mult...." in aceasta perioada a avut loc calatoria in Europa in care Faraday l-a insotit pe Davy,calatorie ce a durat doi ani si a jucat un rol de seama in dezvoltarea tinarului om de stiinta.El a putut lua cunostinta nemijlocit de situatia existenta in stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale Europei continentale si sa stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. Tragindu-se dintr-o familie de muncitori,el insusi muncitor in tinerete,Faraday era patruns de conceptii democratice.El sublinia ca"stiinta nu poate sa progreseze decit intr-o republica ".

Cind curtea I-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cindva lucrator intr-o legatorie de carti.Ma cheama Michael Faraday si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormint." Democratismul lui Faraday s-a exprimat si in neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator sa transmita celor din rindurile carora se ridicase cit mai mult din cunostintele pe care el insusi le capatase.Munca incordata,activitatea continua depusa de Faraday din frageda
tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici in perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.inca de la virsta de 29 de ani a inceput sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmenajului,din ce in ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea in cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid intre mine si ceea ce doresc sa infaptuiesc".

in 1836 a trebuit sa plece sa-si ingrijeasca sanatatea in conditiile unui repaus complet in Elvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze. in jurnalul sau aminteste ca tocmai in timp ce admira peisajul cu ghetari si zapezi ce se topeau in zilele de sfirsit de iarna petrecute in Elvetia I-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.El nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.inainte de a-l angaja in laboratorul sau, Davy l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cistige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapina ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slujesc,si ca daca ar ramine pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge sa moara de foame. in ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei ii promisese ca-l va lasa mostenitor.

La 25 august 1867 a murit acela care,dupa caracterizarea data de F.Engels si pe deplin confirmata in istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator in domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atit in nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotiritor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cit si in cele mai inaintate cercetari teoretice ale fizicii cimpului,care lasa sa se intrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. Marele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale in electricitate:

-inductia electromagnetica(1831);
-legile electrolizei(1833);
-autoinductia(1834);
-liniile de forta electrice si dielectrice(1837-1838);
-schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cimp magnetic(1845);
-descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846);

Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna;ele au constituit totodata baze de plecare in dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.

Primul dinam-principiul dinamului

Un obiectiv separat al cercetarilor lui Faraday era de a explica fenomenul magnetismului rotational descoperit de Arago. in acest scop el a realizat o noua masina electrica,folosind magnetul Societatii Regale.Un disc de cupru,fixat intr-un ax de bronz,montat astfel incit sa poata fi rotit in diferite pozitii fata de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori:unul pleca de la axul discului celalalt de la un colector care era apasat cu mina pe marginea discului.in clipa cind discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat si devierea s-a mentinut tot timpul cit a durat invirtirea discului,fiind mai mare sau mai mica,dupa iuteala cu care era rotit discul.

Aceasta experienta a dovedit pe deplin ca miscarea mecanica produce curenti indusi.Aparatul-un adevarat transformator al energiei mecanice in energie electrica-este prototipul generatorului de curent continuu(dinamul). La sfirsitul memoriului din 24 noiembrie 1831 Faraday da si explicatia fenomenului descoperit de Arago:in discul metalic invirtit in apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti in jurul axului,deci care taie liniile de forta magnetice,se produc curenti electrici indusi.La rindul lor, curentii electrici indusi in disc si acul sau magnetul alcatuiesc un motor electric:de aceea are loc si incirtirea acului sau a magnetului.

Se poate trage deci concluzia ca pina in 1831 Faraday a facut descoperiri de importanta principala,care in asamblu alcatuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii.

De la conductibilitate la electroliza

Faraday,in urma experientelor efectuate stabileste ca toate corpurile,de la metale pina la lichide si gaze,conduc electricitatea,dar in grade diferite;caldura influenteaza conductibilitatea,
marind-o sau micsorind-o in functie de substanta corpului. in mod deosebit I-a atras atentia schimbarea conductibilitatii la trecerea unui corp din stare solida in stare lichida(primul corp studiat a fost apa, care cind ingheata,nu mai este buna conductoare de electricitate ).

Dupa Faraday,in electroliza descompunerile s-ar datora fortelor interne din molecule.Curentul electric modificind afinitatea chimica dintre particulele de substanta din electrolit,in aceasta apar descompuneri si recompuneri.Se formeaza anioni si cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioara a cercetarilor a aratat ca ionii se formeaza in electrolit inainte de interventia curentului electric.Aceasta dezvoltare a fost insa posibila tocmai datorita lucrarilor lui Faraday asupra electrolizei.

in urma experientelor,Faraday ajunge la concluzia ca electrolitul trebuie sa fie format din doi ioni pe care-i libereaza in timpul descompunerii electrochimice.Pe baza masuratorilor efectuate in cursul a nenumarate experiente,adesea repetate,el stabileste ca in procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvolta la anod sau la catod in anumite proportii;numerele care indica aceste proportii le numeste echivalenti electrochimici. Exemplificind, Faraday spune:"... Hidrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul...sunt ioni,iar numerele 1,8,36,125,104,58 sunt echivalentii lor electrochimici."

Inductia,factor fundamental

in secolul al XX-lea,Faraday exprima in mod clar convingerea ca:"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice si,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viata vegetala si animala este subordonat electricitatii". Iar in cadrul fenomenelor electricitatii, arata Faraday,inductia"are cea mai mare influenta generala asupra fenomenelor electrice,ea pare sa fie legata de fiecare din ele si are in realitate caracterul unui principiu prim,esential si fundamental." in urma a numeroase experiente,Faraday a stabilit ca nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fara ca,prin inductie,sa se produca si celalalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea ca exista o strinsa legatura intre inductie si faptul,constatat experimental si de alti oameni de stiinta,ca in fenomenele electrice sunt prezente intotdeauna doua feluri, doua forme ale electricitatii, opuse si totodata inseparabile. Concepind fenomenele electrice in mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, Faraday vedea tocmai in inductie acel factor care asigura unitatea celor doua forte,forme sau sensuri ale electricitatii,aparitia si existenta lor inseparabila.


Tag-uri: fizica, electricitate, cercetator



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 14 December '12


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :