Statistics:
Visits: 2,467 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre fabula
Q: | Intreaba despre Referat despre fabula |
Cuvantul fabula provine din lat. "fabula" cu sensul de '' povestire ''. In sens larg, termenul denumeste '' nucleul faptelor din care este constituita actiunea unei opere literare '', iar in sens restrans reprezinta specia genului epic in versuri sau in proza in care sunt povestite diferite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor, a plantelor sau ale unor obiecte personificate. Acestea sunt imaginate in situatii omenesti, iar faptele narate constituie o alegorie.
Fiind o opera lirica, in fabula, sentimentele si atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor.
La orice fabula se intalneste o prima parte narativa alegorica, in care sunt relatate intamplarile, dar, naratiunii, ca mod de expunere predominant, i se adauga si dialogu l, care imprima o anumita vioiciune si naturalete intregii actiuni. Totodata, acest mod de expunere, precum si unele scurte secvente descriptive au menirea de a evidentia trasaturile specifice ale personajelor.
Acest fapt - reliefarea insusirilor personajelor - este esential in fabula intrucat autorul isi propune sa critice anumite defecte omenesti intruchipate de personaje. Astfel se realizeaza si o altatrasatura a fabulei - caracterul ei satiric si moralizator - caci scriitori urmaresc ca, printr-o atitudine critica, sa indrepte anumite trasaturi de caracter negative, sa transmita unele invataminte.
Asa se explica faptul ca fabula contine si o a doua parte, mult mai redusa decat cea narativa, numita morala, care este asezata, de obicei, la sfarsit si contine o cocluzie formulata concis si clar. Uneori, morala poate lipsi din fabula, dar in aceasta situatie, ea se desprinde cu usurinta din naratiune.
Cele doua parti ale fabulei - naratiunea alegorica si morala - se afla intr-o stransa legatura, caci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a intregului discurs, iar naratiunea este vesmantul care o pune in relief. Claritatea moralei depinde, in foarte mare masura, de claritatea firului epic, de maestria cu care autorul stie sa intruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane.
Animalele, pasarile, plantele, obiectele din fabula ( intr-un cuvant - personajele fabulei ) reprezinta o anumita trasatura de caracter in deplina concordanta cu conceptia pe care fabulistul o are despre fiecare dintre ele. Astfel, trasatura reprezentata de iepure este teama, cea prezentata de vulpe este siretenia ; lupul este lacom, leul este puternic si abuziv, la fel ca elefantul, boul este prostanac, dar si arogant etc.
Din cele aratate pana aici, se poate conchide ca fabula este o opera epica in versuri sau in proza, in care sunt povestite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor, a plantelor, a obiectelor si care are caracter satiric si moralizator, criticand anumite defecte omenesti.
Categoria estetica realizata prin fabula este comicul, care se intalneste intr-o diversitate de forme - umor, satira, ironie - avand ca scop provocarea bunei dispozitii si a hazului, dar si o atitudine critica fata de cei doi ipocriti, lacomi, prosti, infatuati etc.
In ceea ce priveste versificatia, fabula nu respecta reguli stricte ale poeziei clasice, luandu-si o mare libertate referitor la ritm, rima, masura, strofe, naratiunea fiind , de cele mai multe ori, continua.
Ca specie literara, fabula s-a dezvoltat in Orient inca din secolul al VII-lea i.Hr. si a fost pusa in circulatie de culegerile indiene Panciatantra si Hiptopadesa compuse in sanscrita de Bidpay si traduse in araba, dar creatorul ei este considerat grecul Esop.
Fiind o opera lirica, in fabula, sentimentele si atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor.
La orice fabula se intalneste o prima parte narativa alegorica, in care sunt relatate intamplarile, dar, naratiunii, ca mod de expunere predominant, i se adauga si dialogu l, care imprima o anumita vioiciune si naturalete intregii actiuni. Totodata, acest mod de expunere, precum si unele scurte secvente descriptive au menirea de a evidentia trasaturile specifice ale personajelor.
Acest fapt - reliefarea insusirilor personajelor - este esential in fabula intrucat autorul isi propune sa critice anumite defecte omenesti intruchipate de personaje. Astfel se realizeaza si o altatrasatura a fabulei - caracterul ei satiric si moralizator - caci scriitori urmaresc ca, printr-o atitudine critica, sa indrepte anumite trasaturi de caracter negative, sa transmita unele invataminte.
Asa se explica faptul ca fabula contine si o a doua parte, mult mai redusa decat cea narativa, numita morala, care este asezata, de obicei, la sfarsit si contine o cocluzie formulata concis si clar. Uneori, morala poate lipsi din fabula, dar in aceasta situatie, ea se desprinde cu usurinta din naratiune.
Cele doua parti ale fabulei - naratiunea alegorica si morala - se afla intr-o stransa legatura, caci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a intregului discurs, iar naratiunea este vesmantul care o pune in relief. Claritatea moralei depinde, in foarte mare masura, de claritatea firului epic, de maestria cu care autorul stie sa intruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane.
Animalele, pasarile, plantele, obiectele din fabula ( intr-un cuvant - personajele fabulei ) reprezinta o anumita trasatura de caracter in deplina concordanta cu conceptia pe care fabulistul o are despre fiecare dintre ele. Astfel, trasatura reprezentata de iepure este teama, cea prezentata de vulpe este siretenia ; lupul este lacom, leul este puternic si abuziv, la fel ca elefantul, boul este prostanac, dar si arogant etc.
Din cele aratate pana aici, se poate conchide ca fabula este o opera epica in versuri sau in proza, in care sunt povestite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor, a plantelor, a obiectelor si care are caracter satiric si moralizator, criticand anumite defecte omenesti.
Categoria estetica realizata prin fabula este comicul, care se intalneste intr-o diversitate de forme - umor, satira, ironie - avand ca scop provocarea bunei dispozitii si a hazului, dar si o atitudine critica fata de cei doi ipocriti, lacomi, prosti, infatuati etc.
In ceea ce priveste versificatia, fabula nu respecta reguli stricte ale poeziei clasice, luandu-si o mare libertate referitor la ritm, rima, masura, strofe, naratiunea fiind , de cele mai multe ori, continua.
Ca specie literara, fabula s-a dezvoltat in Orient inca din secolul al VII-lea i.Hr. si a fost pusa in circulatie de culegerile indiene Panciatantra si Hiptopadesa compuse in sanscrita de Bidpay si traduse in araba, dar creatorul ei este considerat grecul Esop.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :