Statistics:
Visits: 1,025 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi - Caracterizarea Ruxandei
Q: | Intreaba despre Referat: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi - Caracterizarea Ruxandei |
Opusa domnitorului, este doamna Ruxanda, sotia sa. Ea apare ca personaj secundar si este fiica, sora si sotie de domn, simbolizand frumusetea, bunatatea, iertarea si intelegerea.
Direct, prin descriere, autorul ii evidentiaza mai intai vestimentatia aleasa si frumusetea ei vestita, realizandu-i astfel portretul fizic:
"Peste zobonul de stofa aurita, purta un benisel de felendres albastru blanit cu samur, a caruia manece atarnau dinapoi: era incinsa cu un colan de aur, ce se ioncheiea cu mari paftalede matostat, impregiurate cu petre scumpe, iar pe grumajii ei atarna o salba de multe siruri de margaritar. Slicul de samur, pus cam intr-o parte.Era impodobit cu un surgucialb si sprijinit cu o floare mare de smaralde.Parul ei dupa moda de atuncia , se impartoia pe umerii si spatele sal e.Figura ei avea acea frumusete, care facea odinioara vestite pre femeile romaniei.
Imbracaminte si tinuta ei degaja somptuozitate, fiind la inaltimea rangului sau domnesc.
Iubitoare si supusa ,isi apreciazq sotul caruia ii adreseaza cuvinte pline de afectiune si de respect „Bunul meu "domn", "viteazul meu sot", "maria ta este puternic", "Eu, Dumnezeu stie! cat te iubesc!"etc.
Este o fire sensibila, nu suporta violentele si este hotarata sa-l impiedice pe Lapusneanu de la noi crime, aducand-ui diverse argumente: "Ce-ti lipseste mariei-tale? N-ai cu nime razboi: tara este linistita si supusa. Judeca ca dupa viata este si moarte, si ca maria-ta esti muritor si ai sa dai sama!"
Indarjita in hotararea ei, nu cedeaza nici atunci cand voievodul se manie si devine impulsiv, si insista cu orice risc exprimandu-si energic dorinta:
-De as sti ca ma vei omori, nu pot sa tac. Vreau sa nu mai versi sange, sa incetezi cu omorul, sa nu mai vad capete taiate, ca sare inima din mine!"
Este increzatoare in spusele sotului ei si nu intuieste planul lui ascuns cand ii promite un leac de frica, desi o umbra de banuiala o cuprinde:
"-Cum? Ce vrei sa zici?
-Maine vei vedea."
Exista in comportarea ei un moment de deruta , atunci cand viata fiului ei este in pericol. In acea clipa este cuprinsa de disperarea si este sfatuita de Spancioc sa-l otraveasca pe Lapusneanu: " …viata mariei sale si a copilului acestuia este in primejdie. Destul a trait tatal si destule a facute. Moara tatal ca sa scape fiul."Chiar in fata acestor argumente este ezitanta si, dupa un nou indemn al lui Spancioc ,ii cere cuprinsa de teama, parerea mitropolitului, care, indirect, o impinge la crima.Spancioc si Teofan sunt, de fapt, autorii morali ai crimei, lasa sa cada otravain el"(in pahar).
Principalul procedeu de caracterizare a ei a folosit de ajutor, este antiteza cu Lapusneanu. Daca aceasta este dur, tiranic, crud, ipocrit, impulsiv, doamna Ruxanda este o fire angelica, suava, delicata, sensibila,sincera si supusa. Antitezei i se adauga caracterizarea directa prin descriere, cu ajutorul careia autorul ii realizeaza portretul fizic, insistand asupra vestimentatiei si a frumusetii. Domnita Ruxanda esteraportata, totodata, si la celelalte personaje, in afara de Lapusneanu. Ea reactioneaza, astfel, in functie de amenitarea jupanesei cu cinci copii si a indemnurilor lui Spancioc si ale mitropolitului Teofan. Tot indirect sunt evidentiate insusirilor sale prin intermediul dialogului, care-i releva si stari sufletesti, si atitudinea in functie de imprejjurari si de interlocutor.
Direct, prin descriere, autorul ii evidentiaza mai intai vestimentatia aleasa si frumusetea ei vestita, realizandu-i astfel portretul fizic:
"Peste zobonul de stofa aurita, purta un benisel de felendres albastru blanit cu samur, a caruia manece atarnau dinapoi: era incinsa cu un colan de aur, ce se ioncheiea cu mari paftalede matostat, impregiurate cu petre scumpe, iar pe grumajii ei atarna o salba de multe siruri de margaritar. Slicul de samur, pus cam intr-o parte.Era impodobit cu un surgucialb si sprijinit cu o floare mare de smaralde.Parul ei dupa moda de atuncia , se impartoia pe umerii si spatele sal e.Figura ei avea acea frumusete, care facea odinioara vestite pre femeile romaniei.
Imbracaminte si tinuta ei degaja somptuozitate, fiind la inaltimea rangului sau domnesc.
Iubitoare si supusa ,isi apreciazq sotul caruia ii adreseaza cuvinte pline de afectiune si de respect „Bunul meu "domn", "viteazul meu sot", "maria ta este puternic", "Eu, Dumnezeu stie! cat te iubesc!"etc.
Este o fire sensibila, nu suporta violentele si este hotarata sa-l impiedice pe Lapusneanu de la noi crime, aducand-ui diverse argumente: "Ce-ti lipseste mariei-tale? N-ai cu nime razboi: tara este linistita si supusa. Judeca ca dupa viata este si moarte, si ca maria-ta esti muritor si ai sa dai sama!"
Indarjita in hotararea ei, nu cedeaza nici atunci cand voievodul se manie si devine impulsiv, si insista cu orice risc exprimandu-si energic dorinta:
-De as sti ca ma vei omori, nu pot sa tac. Vreau sa nu mai versi sange, sa incetezi cu omorul, sa nu mai vad capete taiate, ca sare inima din mine!"
Este increzatoare in spusele sotului ei si nu intuieste planul lui ascuns cand ii promite un leac de frica, desi o umbra de banuiala o cuprinde:
"-Cum? Ce vrei sa zici?
-Maine vei vedea."
Exista in comportarea ei un moment de deruta , atunci cand viata fiului ei este in pericol. In acea clipa este cuprinsa de disperarea si este sfatuita de Spancioc sa-l otraveasca pe Lapusneanu: " …viata mariei sale si a copilului acestuia este in primejdie. Destul a trait tatal si destule a facute. Moara tatal ca sa scape fiul."Chiar in fata acestor argumente este ezitanta si, dupa un nou indemn al lui Spancioc ,ii cere cuprinsa de teama, parerea mitropolitului, care, indirect, o impinge la crima.Spancioc si Teofan sunt, de fapt, autorii morali ai crimei, lasa sa cada otravain el"(in pahar).
Principalul procedeu de caracterizare a ei a folosit de ajutor, este antiteza cu Lapusneanu. Daca aceasta este dur, tiranic, crud, ipocrit, impulsiv, doamna Ruxanda este o fire angelica, suava, delicata, sensibila,sincera si supusa. Antitezei i se adauga caracterizarea directa prin descriere, cu ajutorul careia autorul ii realizeaza portretul fizic, insistand asupra vestimentatiei si a frumusetii. Domnita Ruxanda esteraportata, totodata, si la celelalte personaje, in afara de Lapusneanu. Ea reactioneaza, astfel, in functie de amenitarea jupanesei cu cinci copii si a indemnurilor lui Spancioc si ale mitropolitului Teofan. Tot indirect sunt evidentiate insusirilor sale prin intermediul dialogului, care-i releva si stari sufletesti, si atitudinea in functie de imprejjurari si de interlocutor.
Tag-uri: referat, costache negruzzi, bac, caracterizare, nuvela, opera |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :