Înainte de toate, voi încerca să exprim ce înseamnă pentru mine mama; înseamnă dragoste, iubire necondiţionată, sacrificiu, ajutor, prietenie, călăuză, sfetnic, sfătuitor, altruism, corectitudine, sinceritate, sprijin. Voi face apel la literatură pentru desăvârşirea a tot ce presupune conceptul „mamă”. Mă voi referi, desigur, la literatura română, căci ea este cea mai apropiată sufletelor şi înţelegerii noastre.

Începând cu primii paşi ai poeziei populare, doinele şi baladele au cântat în cuvinte simple dragostea copilului pentru mama şi, mai ales, dragostea mamei pentru copil.

Durerea resimţită de măicuţa baciului moldovean la întârzierea veştilor des pre acesta, deschide larg porţile iubirii de mamă şi ale subiectivismului matern care vede întruchipat în feciorul său toate calităţile fizice şi sufleteşti:
„Cine-a cunoscut,/ Cine mi-a văzut/ Mândru ciobănel/ Tras printr-un inel?/Feţişoara lui/Spuma laptelui,/Mustăcioara lui,/Spicul grâului,/Perişorul lui,/Pana corbului,/Ochişorii lui/Mura câmpului?”.
Iubirea fiului pentru mamă îl face să o menajeze şi să-i ascundă adevărul pentru a nu o mâhni. Mioara va trebui să-i ascundă o parte a realităţii pentru ca mama, cu intuiţia ei, să nu-şi dea seama ca fiul ei a pierit:

„Iar la cea măicuţă/Să nu spui, drăguţă,/Că la nunta mea/A căzut o stea/C-am avut nuntaşi/Brazi şi păltinaşi,/Preoţi, munţii mari,/Paseri, lăutari,/Păsărele mii,/Şi stele făclii…”

Poetul popular a simţit nevoia sa-şi plângă amarul brazilor, munţilor, florilor, codrului, armelor, murgului, dar cea mai mare înţelegere şi mângâiere o primeşte tot de la mamă:

„Jelui-m-aş brazilor/De doruţul fraţilor;/Jelui-m-aş munţilor/De dorul părinţilor;/Jelui-m-aş florilor/De dorul surorilor;/…Maică, măiculeana mea,/Auzi-mi tu jalea mea?”

Cel mai adesea tatăl pleca la oaste ori la câmp pentru cultivarea pământului sau cu oile la păşunat. Cea care rămânea acasă şi se îngrijea de treburile gospodăriei era mama. Ea veghea pe lângă casă şi creştea pruncii, pregătindu-i să devină oameni vrednici, care să perpetueze existenţa neamului în veac.
Exigenţa mamei de a asigura puritatea sufletească a fecioarelor, face ca tânăra fată să se teamă în poezia „La oglindă” de George Coşbuc:

„Azi am să-ncrestez in grindă/Jos din cui acum, oglindă!/Mama-i dusă-n sat! Cu dorul/Azi e singur puişorul,/Si-am închis uşa la tindă/ Cu zăvorul.”, „Intră-n casă? O, ba bine,/Şi-a găsit nişte vecine,/Stă la sfat... toata-s văpaie!/Junghiul peste piept mă taie:/Doamne, de-ar fi dat de mine,/ Ce bătaie!”
Duioşia cântecelor de leagăn îngânate lângă pătuţul pruncilor alungă orice durere şi orice lacrimă de copil:
„Hai, odor, hai, păsărică,/Dormi, o, dormi, fără de frică,/Să te-alinte
Moş cuminte/Şi să-ţi cânte-ncetinel:/Mugur, mugur, mugurel…” (Şt. O. Iosif-„Cântec de leagăn”)

În basme, mama este cea care deţine batista fermecată, din sângerarea căreia află că feciorul îi este în primejdie şi astfel porneşte să-l caute, izbutind să îl ajute.
De la îngânările de leagăn până la oraţiile de nuntă sau bocete, folclorul românesc aduce un elogiu impresionant Mamei. Ea se adresează cu bucurie sau cu dojană fetelor şi flăcăilor, ea se jertfeşte sau se răzbună pentru copilul ei, ea plânge şi râde, participă la marile evenimente din viaţa acestora, acordându-le sprijin şi încredere în propriile forţe. Din folclorul nostru se desprinde şi dragostea fiilor şi fiicelor pentru Mama care le-a dat viaţă şi care i-a crescut.

Sincere, duioase, exprimând direct gândurile, ideile şi sentimentele, cântecele, doinele, baladele noastre, prezintă nenumărate ipostaze ale Mamei, mama bună, dreaptă, hotărâtă, necruţătoare, activă, care caracterizează femeia-mamă din literatura română.

Andrei Mureşanu alătură dragostea de mamă şi cea pentru patrie, în poezia intitulată iniţial „Un răsunet” şi devenită apoi imnul nostru naţional:
„O mamă văduvită de la Mihai cel Mare/Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,/Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare/În astfel de pericol s-ar face vânzători”.
În contextul social al începutului de secol al XIX-lea, literatura română a început să se dezvolte tematic. Totul este subordonat ideii de „patrie-mumă”. Cântecul de leagăn al lui Cezar Bolliac se transfigurează în poemul social „Muncitorul”:
„Amorul mamei însă hrăneşte şi-ncălzeşte,/Şi biata măiculiţă, cu doru-i, izbuteşte/Din viaţă-i să-mi dea viaţă,/Lucrând şi zi şi noapte, şi vara pe greu soare,/Şi fără foc pe iarnă când firea toată moare,/Când firea toată-ngheaţă,/Ea n-avea altă grijă decât să mă ferească/De tot ce doare-n viaţă, să poată să mă crească,/Să poată a-mi zâmbi.”

În perioada marilor clasici, paginile închinate mamei, capătă un rol hotărâtor în literatura română:

„O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;/Deasupra criptei negre a sfântului mormânt/Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,/ Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău…/Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.”

Opere însemnate ale epocii au în centrul lor imaginea mamei: „Doamna Chiajna” de Al. Odobescu, „Mara” de Ioan Slavici, „Mama” de George Coşbuc. „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă dezvăluie dragostea pentru mama sa, căreia îi datorează existenţa ca om şi ca scriitor:

„Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: <> şi vremea se îndrepta după râsul meu…Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei…”.

Slavici foloseşte aceleaşi cuvinte elogioase vorbind despre mama sa: „Priveam totdeauna în ochii ei când voiam să fac ceva; eram stăpânit cu desăvârşire de sentimentul că acolo unde e mama nu mi se poate întâmpla nici un rău, fiindcă ea ştie ce <> pentru mine”.
Pictorul Nicolae Grigorescu lasă şi el câteva mărturisiri emoţionante amintindu-şi de mamă:

„Cu acul ne-a crescut biata mama. Şi o dată n-am auzit-o plângându-se, ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S-a trudit, sărăcuţa de ea, ş-a învăţat singură să citească şi să scrie, ca să ne poată învăţa şi pe noi puţină carte”. Recompensa copilului- Grigorescu pentru iubirea mamei, este lucrul pe ascuns la nişte icoane pictate, pe care, mai apoi, le-a scos la vânzare. El spune în continuare: „Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viaţa mea. Eram mare - aduceam parale în casă, bucurie la ai mei, eu, cu munca mâinilor mele…Cine mai era ca mine?”.

Există şi reversul, pilde date de marii noştri scriitori, despre cum nu trebuie să fie nişte mame. Asemenea mame ne întâmpină în „Coana Chiriţa” a lui Alecsandri sau în „Vizita” ori „D-l Goe…” ale lui Caragiale. Prezenţa lor ilustrează o întreagă operă social-politică, privită cu asprime.

Sentiment dintre cele mai adânci ale omului, în care se îmbină recunoştinţă, încredere, veneraţie, duioşie, iubirea pentru Mamă şi-a găsit în literatura română întruchipări artistice de valoarea capodoperelor, ca şi scrieri mai modeste care impresionează, oricum, prin sinceritate şi căldură.

Cum am putea să încheiem mai meşteşugit scurta incursiune în literatura ce-o are în centrul său pe mamă, decât lăsându-ne visul şi gândul să zboare purtate pe aripi de vers eminescian: „O, mamă, dulce mamă…”
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: referat, chip, mama, balade, literatura

• Articole Asemanatoare
• Articole Populare
• Cele mai votate
• Rank Mare
• Comentate

- Istoria Cuvintelor

- Ritualuri Funebre La Egipteni

- Doamna Educatoare - A Doua Mama

- Referat Despre Literatura In Perioada Regatului Mediu Si Cea A Regatului Nou - A Treia Parte

- Referat Despre Programul Daciei Literare - 1840

- Ce Este Cezariana

- Tudor Arghezi - Date Biografice

- Caracterizarea Personajului Mama Din Opera Amintiri Din Copilarie Scrisa De Ion Creanga-prima Parte

- Referat Despre Elementele Moderne Originale Intalnite In Romanul Lui George Calinescu - A Treia Parte

- Referat Despre Literatura Mesopotamiana - Prima Parte

- Despre Naturalism

- Drama

- Despre Realism

- Luceafarul De Mihai Eminescu - Rezumat

- Referat Despre Dacia Literara

- Literatura Populara - Sursa De Inspiratie Pentru Literatura Culta

- Referat Despre Litereatura Evreilor - Prima Parte

- Referat Despre Postmodernismul Estetic

- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)

- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)

- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)

- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)

- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)

- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)

- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)

- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)

- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)

- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)

- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)

- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)

- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)

- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)

- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)

- Balada "Miorita"

- Popa Tanda- povestirea pe momente

- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon

- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda

- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte

- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu

- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu

- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade

- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita

- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat

- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu

- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte

- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane

- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu

- Balada "Miorita"

- Popa Tanda- povestirea pe momente

- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon

- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda

- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte

- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu

- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu

- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade

- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita

- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat

- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu

- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte

- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane

- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu

- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"

- Literatura Romana in perioada pasoptista

- Dl Goe - momentele subiectului

- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc

- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat

- Pasa Hassan - Rezumat

- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat

- Vasile Alecsandri - Pastelurile

- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal

- Amintiri din copilarie

- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel

- Pasa Hassan - rezumat II

- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe

- Mai badita, floare dulce - de Lucian Blaga

- Alegoria Moarte - Nunta in Balada Miorita-Plan

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 30 March '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---