Statistics:
Visits: 2,591 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Materialele folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli
Q: | Intreaba despre Materialele folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli |
Materialele folosite la lucrările de zidărie şi tencuieli se împart In două grupe şi anume : materiale de bază şi materiale auxiliare. Din prima grupă fac parte agregatele pentru mortare (nisip, pietriş etc.), lianţii (var, ciment, ipsos) şi materialele ceramice (cărămizi). Din a doua grupă fac parte materialele care intră în compoziţia mortarelor ca aditivi (întarzietori de priză), sau materiale necesare pentru executarea suporţilor de tencuieli (rabiţ, şipci etc.).
In continuare, se prezintă numai materialele care sunt necesare pentru reparaţii şi alte lucrări uşoare de zidărie şi tencuieli.
1 Nisipul
Nisipul este agregatul care se găseşte in prundisul rîurilor sau to cariere. De asemenea, se poate obţine prin măcinarea pietrei cu ajutorul conc asoarelor. Nisipul ca să fie bun pentru lucrările de zidărie sau tencuieli, trebuie să fie curat, să nu conţină pămant sau alte corpuri străine. Granulele de nisip trebuie să aibă dimensiunea maximă de 7 mm, lucru ce se poate realiza prin cernerea nisipului printr-un ciur de 7 mm.
De asemenea, nisipul trebuie să fie în stare uscată, respectiv să curgă cu uşurinţă printre degete. Este ştiut că, nisipul îşi măreşte mult volumul său o dată cu creşterea umidităţii, în comparaţie cu r.isipul în stare uscată. In cazul cand se foloseşte un nisip umed (infoiat), cantitatea de nisip care se pune la prepararea mortarului, in realitate este mai mică faţă de cantitatea pusă de ciment în corn poliţie, ceea ce face ca mortarul să fie prea bogat în ciment.
2. Lianţii
Lianţii sunt substanţe minerale sub formă de pulberi care, amestecate cu apă, îşi modifică starea fizică şi chimică, într-o formă de t»astă cleioasă care are proprietatea de a se întări cu timpul. Amestecată cu nisip, această pastă leagă granulele de nisip între ele, formand mortarul care se lipeşte de suprafaţa suport, în cazul execuţiei tencuielii, sau leagă cărămizile între ele, în cazul execuţiei unei zidării.
Pentru ca un liant să fie bun trebuie să se muleze uşor, să adere bine şi să nu prezinte variaţii mari după întărire, lucru ce ar putea afecta stabilitatea elementului de construcţie.
Dintre lianţi, în mod frecvent, la prepararea mortarelor pentru zidarie sau tencuieli se foloseşte varul, cimentul sau ipsosul.
a. Varul.
Varul se prezintă sub formă de var slab, de culoare alb-cenuşiu, obţinut din piatră de var, care conţine în afară de calcar
alte materii prime, precum şi sub formă de var gras, de culoare albă, obţinut din piatră de var curată.
Prin arderea în cuptoare la temperaturi ridicate (850—900 °C), piatra de var se descompune în oxid de calciu, care este varul ars (varul nestins) şi în bioxid de carbon. Varul ars, amestecat cu apă, se stinge transformandu-se în var pastă (var stins). Stingerea varului. Im cantităţi mai mari se face în varniţe, după care se depozitează în gropi, acoperit cu un strat de nisip, pentru a-l feri de uscare.
Varul hidraulic se obţine prin arderea marnei calcaroase, care are în conţinutul său materii argiloase ; după ardere varul hidraulic se prezintă sub formă de bulgări. Pentru a putea fi folosit, varul hidraulic se stinge cu o cantitate mică de apă, obţinandu-se o pastă care are proprietatea de o se întări şi sub apă.
b. Cimentul.
Cimentul se obţine prin măcinarea fină a clinchemlui, care este un produs sub formă de granule, rezultat din arderea la temperaturi înalte (circa 1400°C) a unui amestec de argile, marneci calcare.
Cimentul amestecat cu apă formează o pastă, care face priză (se incheagă), după circa o oră de la amestecare şi se întăreşte treptat pe o durată de mai multe zile, în care timp rezistenţa la compresiune a cimentului creşte.
O caracteristică de bază a cimentului o constituie rezistenţa de rupere la compresiune, cunoscută sub numele de marea cimentului, cu cat ea este mai mare, cu atat calitatea cimentului este mai bună
In comerţ cimentul se găseşte sub diferite sorturi, care se deosebesc prin materialele care se adaugă la măcinarea fină a clincherului, ca de exemplu, cimentul portland care are un adaos de zgură granulată şi cimentul metalurgic care are un adaos de zgură granulată si cenuşă de termocentrale.
Cimentul, ca să fie bun pentru prepararea mortarelor şi a toanelor, trebuie să indeplinească o serie de condiţii înainte de a fi folosit. Astfel, cimentul trebuie să aibă o stare de conservare bună, uscată, respectiv nu trebuie ţinut la umezeală, deoarece se poate altera cu uşurinţă şi poate să înceapă priza, apoi întărirea cimentului înainte de folosire. Acest lucru se poate constata prin formarea unor gogoloşi şi bulgări în masa cimentului.
Timpul de priză a cimentului amestecat cu apă — pentru a fi da bună calitate — trebuie să fie astfel încat să corespundă unul inceput de priză de cel puţin o oră de la preparare şi a unui sfarşit de priză nu mai devreme de 10 ore. Această condiţie de calitate se poate verifica cu ajutorul unui briceag ; în momentul în care urma lăsată de briceag într-o turlă de ciment nu mai dispare, înseamnă că a început priza, iar dacă briceagul tras pe turtă, fără apăsare, nu lasă urmă înseamnă că s-a sfirşit priza.
O altă condiţie de calitate constă în aceea că, după întărire, turta de ciment trebuie să aibă un volum constant, respectiv nu trebuie să aibă o contracţie mare la uscare şi nici să se umfle, pentru ca să nu apară deformări sau crăpături.
c. Ipsosul.
Ipsosul se obţine prin arderea în cuptoare a pietrei de gips la o temperatură de 300 °C şi printr-o măcinare fină după ardere.
Ipsosul se găseşte în comerţ sub diverse sorturi, cum este ipsosul pentru construcţii care se foloseşte la prepararea mortarului de ipsos şi ipsosul de modelat (ipsosul alabastru) care se foloseşte la confecţionarea de tipare şi de piese decorative. Ipsosul de construcţie amestecat cu apă începe să facă priză după cel puţin 3 min. şi se întăreşte după maximum 30 min. Pentru mărirea timpului de priză se pot întrebuinţa diverşi întîrzictori de priză, care au la bază clei de oase sau făină de castane.
In continuare, se prezintă numai materialele care sunt necesare pentru reparaţii şi alte lucrări uşoare de zidărie şi tencuieli.
1 Nisipul
Nisipul este agregatul care se găseşte in prundisul rîurilor sau to cariere. De asemenea, se poate obţine prin măcinarea pietrei cu ajutorul conc asoarelor. Nisipul ca să fie bun pentru lucrările de zidărie sau tencuieli, trebuie să fie curat, să nu conţină pămant sau alte corpuri străine. Granulele de nisip trebuie să aibă dimensiunea maximă de 7 mm, lucru ce se poate realiza prin cernerea nisipului printr-un ciur de 7 mm.
De asemenea, nisipul trebuie să fie în stare uscată, respectiv să curgă cu uşurinţă printre degete. Este ştiut că, nisipul îşi măreşte mult volumul său o dată cu creşterea umidităţii, în comparaţie cu r.isipul în stare uscată. In cazul cand se foloseşte un nisip umed (infoiat), cantitatea de nisip care se pune la prepararea mortarului, in realitate este mai mică faţă de cantitatea pusă de ciment în corn poliţie, ceea ce face ca mortarul să fie prea bogat în ciment.
2. Lianţii
Lianţii sunt substanţe minerale sub formă de pulberi care, amestecate cu apă, îşi modifică starea fizică şi chimică, într-o formă de t»astă cleioasă care are proprietatea de a se întări cu timpul. Amestecată cu nisip, această pastă leagă granulele de nisip între ele, formand mortarul care se lipeşte de suprafaţa suport, în cazul execuţiei tencuielii, sau leagă cărămizile între ele, în cazul execuţiei unei zidării.
Pentru ca un liant să fie bun trebuie să se muleze uşor, să adere bine şi să nu prezinte variaţii mari după întărire, lucru ce ar putea afecta stabilitatea elementului de construcţie.
Dintre lianţi, în mod frecvent, la prepararea mortarelor pentru zidarie sau tencuieli se foloseşte varul, cimentul sau ipsosul.
a. Varul.
Varul se prezintă sub formă de var slab, de culoare alb-cenuşiu, obţinut din piatră de var, care conţine în afară de calcar
alte materii prime, precum şi sub formă de var gras, de culoare albă, obţinut din piatră de var curată.
Prin arderea în cuptoare la temperaturi ridicate (850—900 °C), piatra de var se descompune în oxid de calciu, care este varul ars (varul nestins) şi în bioxid de carbon. Varul ars, amestecat cu apă, se stinge transformandu-se în var pastă (var stins). Stingerea varului. Im cantităţi mai mari se face în varniţe, după care se depozitează în gropi, acoperit cu un strat de nisip, pentru a-l feri de uscare.
Varul hidraulic se obţine prin arderea marnei calcaroase, care are în conţinutul său materii argiloase ; după ardere varul hidraulic se prezintă sub formă de bulgări. Pentru a putea fi folosit, varul hidraulic se stinge cu o cantitate mică de apă, obţinandu-se o pastă care are proprietatea de o se întări şi sub apă.
b. Cimentul.
Cimentul se obţine prin măcinarea fină a clinchemlui, care este un produs sub formă de granule, rezultat din arderea la temperaturi înalte (circa 1400°C) a unui amestec de argile, marneci calcare.
Cimentul amestecat cu apă formează o pastă, care face priză (se incheagă), după circa o oră de la amestecare şi se întăreşte treptat pe o durată de mai multe zile, în care timp rezistenţa la compresiune a cimentului creşte.
O caracteristică de bază a cimentului o constituie rezistenţa de rupere la compresiune, cunoscută sub numele de marea cimentului, cu cat ea este mai mare, cu atat calitatea cimentului este mai bună
In comerţ cimentul se găseşte sub diferite sorturi, care se deosebesc prin materialele care se adaugă la măcinarea fină a clincherului, ca de exemplu, cimentul portland care are un adaos de zgură granulată şi cimentul metalurgic care are un adaos de zgură granulată si cenuşă de termocentrale.
Cimentul, ca să fie bun pentru prepararea mortarelor şi a toanelor, trebuie să indeplinească o serie de condiţii înainte de a fi folosit. Astfel, cimentul trebuie să aibă o stare de conservare bună, uscată, respectiv nu trebuie ţinut la umezeală, deoarece se poate altera cu uşurinţă şi poate să înceapă priza, apoi întărirea cimentului înainte de folosire. Acest lucru se poate constata prin formarea unor gogoloşi şi bulgări în masa cimentului.
Timpul de priză a cimentului amestecat cu apă — pentru a fi da bună calitate — trebuie să fie astfel încat să corespundă unul inceput de priză de cel puţin o oră de la preparare şi a unui sfarşit de priză nu mai devreme de 10 ore. Această condiţie de calitate se poate verifica cu ajutorul unui briceag ; în momentul în care urma lăsată de briceag într-o turlă de ciment nu mai dispare, înseamnă că a început priza, iar dacă briceagul tras pe turtă, fără apăsare, nu lasă urmă înseamnă că s-a sfirşit priza.
O altă condiţie de calitate constă în aceea că, după întărire, turta de ciment trebuie să aibă un volum constant, respectiv nu trebuie să aibă o contracţie mare la uscare şi nici să se umfle, pentru ca să nu apară deformări sau crăpături.
c. Ipsosul.
Ipsosul se obţine prin arderea în cuptoare a pietrei de gips la o temperatură de 300 °C şi printr-o măcinare fină după ardere.
Ipsosul se găseşte în comerţ sub diverse sorturi, cum este ipsosul pentru construcţii care se foloseşte la prepararea mortarului de ipsos şi ipsosul de modelat (ipsosul alabastru) care se foloseşte la confecţionarea de tipare şi de piese decorative. Ipsosul de construcţie amestecat cu apă începe să facă priză după cel puţin 3 min. şi se întăreşte după maximum 30 min. Pentru mărirea timpului de priză se pot întrebuinţa diverşi întîrzictori de priză, care au la bază clei de oase sau făină de castane.
Tag-uri: gospodarie, casa, depanare, raparatii, scule |
- Cum se executa o pardoseala din mozaic turnat (21907 visits)
- Defectele posibile la frigiderul cu compresor si remedierea lor (17984 visits)
- Defectele posibile la masinile de spalat automate (17620 visits)
- Defectele instalatiei WC si remedierea lor (6263 visits)
- Defecte posibile ale fierului de calcat si remedierea lor (5978 visits)
- Cum facem o femeie sa ajunga la orgasm (5341 visits)
- Cum lipim o teava de plumb (5001 visits)
- Cum sa varuim (4813 visits)
- Defecte ale radiatorului electric cu ulei si remedierea lor (4774 visits)
- Cum se aplica un tapet nou peste un tapet vechi (4670 visits)
- Despre mortarul pentru zidarii si tencuieli (4665 visits)
- Cum se prepara solutia de clei de oase - cleiul din faina de grau folosite la aplicarea tapetului (4149 visits)
- Defectele posibile la priza si remedierea lor (3826 visits)
- Berea Corona (3686 visits)
- Defectele ce pot aparea la aragaz si remedierea lor (3248 visits)
- Defectele posibile la masinile de spalat automate
- Cum facem o femeie sa ajunga la orgasm
- Ce trebuie sa facem pentru a seduce o femeie?
- Despre aparatele electrocasnice pentru incalzirea locuintelor
- Ce pot face pentru a-mi recuceri fosta partenera
- Cele mai bune strategii pentru a domina o femeie
- Parfumuri de vara barbatesti
- Cum trece barbatul printr-o sarcina
- Defectele posibile la masinile de spalat automate
- Cum se inlocuieste o placa de beton mozaicat
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de ulei
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de poliacetat de vinil
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de rasini
- Defectele, cauzele şi remedierile suprafetelor varuite, zugravite şi vopsite
- Sculele si materialele specifice lucrarilor de tapetare
- Cum se calculeaza cantitatea necesară de tapet
- Lucrarile pregatitoare pentru aplicarea tapetului
- Cum se prepara solutia de clei de oase - cleiul din faina de grau folosite la aplicarea tapetului
- Aplicarea compozitiilor de zugraveli si de vopsitorii
- Cum se face slefuirea in procesul de prelucrare a suprafetei suport inainte de varuire sau vopsire
Categorie: Lumea Barbatilor - ( Lumea Barbatilor - Archiva)
Data Adaugarii: 06 February '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :