Statistics:
Visits: 29,546 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
2
Fame Riser
|
|||||||||||
Cum se executa o pardoseala din mozaic turnat
Q: | Intreaba despre Cum se executa o pardoseala din mozaic turnat |
Cum se execută o pardoseală din mozaic turnat
După ce suprafaţa suportului de rezistenţă a pardoselii a fost verificată din punct de vedere al planeităţii şi orizontalităţii, se poate trece la executarea pardoselii din mozaic turnat, avand grijă ca în prealabil sifoanele de pardoseală să fie astupate cu dopuri de hartie sau cu deşeuri de pînză, îmbibate cu ipsos, pentru a se evita înfun-darea lor cu mortar sau lapte de var.
a. Prepararea mortarului de ciment de legătură ÅŸi a mortarului de mozaic. Peste stratul suport de rezistenţă urmează să se toarne un strat de mortar de ciment de legătură în grosime de 30 mm, iar peste acesta urmează să se toarne stratul de rezistenţă la uzurÄ ƒ, din mortar de ciment amestecat cu granule de mozaic, stratul avand o grosime de 15—20 mm.
în acest scop, se prepară:
—mortarul de ciment de legătură, care trebuie să aibă un dozaj de 400 kg ciment/l m3 nisip ;
—mortarul de mozaic, care trebuie să aibă un dozaj de 600 kg
Ciment/l m3 granule de mozaic.
Pentru a se obţine pe întreaga lucrare o unitate de aspect şi colorit, elementele constituente ale mortarului de mozaic se amestecă in stare uscată.
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
—se aşază mai întii piatra de mozaic pe o platformă ;
.-se adaugă peste piatra de mozaic cimentul, praful de piatră de mozaic şi pigmenţii sub formă de pulbere, după ce acestea au fost în prealabil bine omogenizate ;
-se amestecă bine cu lopata, pentru a se asigura o bună şi uni¬formă răspandire a granulelor de mozaic în masa uscată
-se adaugă apa necesară, amestecandu-se bine împreună pentru a se obţine o pastă, care să nu fie prea fluidă.
Prepararea mortarului de ciment de legătură se face întocmai, aşa cum s-a arătat la prepararea mortarului pe bază de ciment sau var .
b.Trasarea panourilor de turnare a pardoselii de mozaic. O altă operaţie care trebuie făcută înaintea turnării pardoselii de mozaic este trasarea campurilor, respectiv a panourilor de turnare, care se face în funcţie de mărimea suprafeţei şi a formei încăperii. Trasarea se face cu ajutorul unei sfori unsă cu cretă care se imprimă pe stratul suport de rezistenţă, delimitand panourile sub formă dreptunghiulară sau pătrată, cu suprafeţele aproximativ egale, peste acestea ur-mand să se toarne în mod succesiv straturile următoare ale pardoselii de mozaic .
Pentru a se asigura planeitatea stratului de rezistenţă la uzură ce urmează să se toarne, pe suprafaţa stratului suport de rezistenţă se fixează cu pastă de ipsos, şipci de ghidaj, care au secţiunea trapezoidală, aşezarea lor făcandu-se cu partea lată în sus, pentru a putea fi scose cii uşurinţă după turnarea mortarului de ciment de legătură. Asigurarea planeităţii se face cu ajutorul nivelei cu bulă de aer şi dreptarului care se aşează pe şipci.
c.Turnarea mortarului de ciment de legătură şi a mortarului
de mozaic
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
—se udă din abundenţă cu apa suprafaţa suportului de rezistenţă ;
-se toarnă mortarul de ciment de legătură în mod succesiv, pe panourile delimitate prin şipcile de ghidare ;
-se andeasă bine mortarul cu mistria la nivelul suprafeţei şipcilor, asigurandu-se totodată o suprafaţă rugoasă a mortarului pentru legătura cu stratul următor ;
-se scot şipcile după întăriri-a mortarului;
-se umplu golurile rămase libere cu acelaşi mortar de ciment.
Stratul de mortar de mozaic se poate turna în continuarea turnării mortarului de ciment de legătură sau ulterior, dar nu mai tarziu de 24 ore de la turnarea lui.
În cazul cand nu se alege această variantă, succesiunea operaţiilor este următoarea:
—se fixează pe stratul de ciment de legătură, cu pastă de ci¬ment, şipci geluite la o distanţă între ele de la 1,40 m pană la 1,70 m, pentru formarea panourilor în care urmează să se toarne mortarul de mozaic. Şipcile trebuie să aibă o înălţime egală cu grosimea stratului de mozaic, respectiv 15—20 mm şi să fie în acelaşi plan, verifi-candu-se acest lucru cu dreptarul şi bolobocul;
-se toarnă mortarul de mozaic în aceste panouri;
-se întinde cu mistria mortarul de mozaic ;
-se nivelează mortarul de mozaic cu dreptarul pe suprafaţa şipcilor ;
-se compactează mortarul de mozaic cu dosul mistriei, pană cand apare pe suprafaţa turnată laptele de ciment.
Dacă au rămas locuri libere sub dreptar la verificarea planei-tăpi, acestea se completează cu mortar de mozaic, care se bate cu dosul mistriei pană dispar urmele de adaos de mortar, făcand corp comun cu masa mortarului.
Turnarea mortarului de mozaic se face începand cu panourile de la peretele opus uşii de intrare, continuand apoi pe randurile următoare spre uşă.
După ce două panouri alăturate au fost umplute cu mortar de mozaic, se scot şipcile despărţitoare, iar spaţiul rămas liber se umple cu acelaşi mortar, după care se bate cu mistria şi se nivelează.
La scoaterea şipcilor se va avea grijă ca să nu se ştirbească marginile panourilor turnate, iar dacă s-au produs aceste ştirbituri, ele se repară cu varful mistriei, folosind acelaşi mortar de mozaic.
Se continuă turnarea cu mortar de mozaic, în mod succesiv, la cate două panouri alăturate, procedandu-se ca mai sus, pană la terminarea completă a turnării pardoselii de mozaic.
După această operaţie, se trece la turnarea bordurii îmbrăcăminţii de mozaic. In acest scop, se scot şipcile exterioare care conturează marginile bordurii, după care se toarnă de-a lungul pereţilor încăperii mortarul de mozaic colorat diferit, pentru a contrasta cu cel turnat în panouri.
Prin turnarea bordurilor colorate diferit, se realizează o formă regulată a cîmpului pardoselii, dand un aspect estetic şi plăcut.
d. Formarea rosturilor în pardoseala de mozaic. După operaţia de turnare a mortarului de mozaic se trece la formarea rosturilor pardoselii.
Dacă suprafaţa pardoselii este mai mare de 10 m2, suprafaţa ei se împarte în panouri mai mici, despărţite prin rosturi, pentru ca îmbrăcămintea de mozaic să nu fisureze sau să nu crape, datorită dozajului ridicat al cimentului din componenţa mortarului, ceea ce favorizează contractarea acestuia, cu consecinţele respective.
O primă soluţie, destul de uşoară, pentru realizarea unor rosturi stranse constă în împărţirea suprafeţei pardoselii în panouri mici, despărţite cu făşii din geam sau tablă zincată, fixate cu pastă de ipsos, a căror înălţime să corespundă grosimii mortarului de mozaic. După turnarea mortarului se scot elementele despărţitoare, se adauga în rosturile rămase libere lapte de ciment, pentru ca după finisarea suprafeţei turnate să se dea impresia unei pardoseli executate din plăci de mozaic.
O a doua soluţie constă în amplasarea în campul de turnare a mai multor baghete metalice sau din lemn, cu ajutorul cărora se vor realiza rosturi cu o grosime mai mare. Baghetele se aşează într-un plan orizontal verificandu-se acest lucru cu ajutorul dreptarului şi bolobocului ; se va avea grijă ca baghetele să fie aşezate în linie dreaptă şi paralele pe cele două direcţii perpendiculare .
Baghetele care sunt paralele, cu peretele luat ca bază pentru turnarea pardoselii sunt dintr-o bucată, pe cand cele perpendiculare sunt din bucăţi, de o lungime egală cu distanţa dintre baghetele paralele. După turnarea şi întărirea mortarului se scot cu grijă baghetele, astfel ca să nu se ştirbească marginile panourilor turnate. Rosturile rămase libere se umplu cu mortar de mozaic, colorat diferit de cel turnat în camp, pentru a se evidenţia prin contrast faţă de cel turnat la pardoseală ; mortarul din rosturi se andeasă bine cu mistria, pană se ajunge la acelaşi nivel cu restul suprafeţei.
In arabele soluţii, scoaterea elementelor despărţitoare care au fost folosite la formarea rosturilor, precum şi umplerea rosturilor cu mortar, se recomandă să se facă cu ajutorul unor dulapi aşezaţi pe pardoseala întărită, care va fi utilizată numai pentru circulaţie în timpul acestor operaţii.
e. Finisarea suprafeţei pardoselii de mozaic. După turnarea mortarului de mozaic, pe suprafaţa pardoselii se formează o peliculă de lapte de ciment întărit, care ascunde structura mozaicului. Această peliculă se andepărtează prin frecarea şi şlefuirea manuală a suprafeţei pardoselii sau cu mijloace mecanice, cand aceste supra¬feţe sunt mari.
Finisarea se face după 4—6 zile de la turnarea mortarului de mozaic.
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
— se udă cu apă din abundenţă suprafaţa pardoselii;
-se curăţă pelicula de lapte de ciment cu racleta, pană apare structura mozaicată a pardoselii;
-se freacă cu putere suprafaţa mozaicului umezită abundent, cu o piatră abrazivă, ţinută cu mana sau prinsă într-un suport
-se reia, după 48 ore, frecarea suprafeţei mozaicate cu o piatră abrazivă, cu o granulaţie mai fină, pentru a se obţine o netezire completă a granulelor de mozaic, punandu-se în evidenţă mărimea şi culoarea lor ;
-se spală cu apă sau cu o soluţie de sodă suprafaţa pardoselii mozaicate;
—se şterge bine cu o cîrpă moale şi uscată suprafaţa pardoselii
mozaicate ;
—se lustruieşte suprafaţa pardoselii mozaicate cu sare de măcriş (oxalat acid de potasiu) cu ajutorul unei pîsle, pană la obţinerea luciului dorit;
—se unge cu ceară de parchet şi se lustruieşte suprafaţa pardoselii mozaicate.
sursa imaginii http://www.westernstatesflooring.com
După ce suprafaţa suportului de rezistenţă a pardoselii a fost verificată din punct de vedere al planeităţii şi orizontalităţii, se poate trece la executarea pardoselii din mozaic turnat, avand grijă ca în prealabil sifoanele de pardoseală să fie astupate cu dopuri de hartie sau cu deşeuri de pînză, îmbibate cu ipsos, pentru a se evita înfun-darea lor cu mortar sau lapte de var.
a. Prepararea mortarului de ciment de legătură ÅŸi a mortarului de mozaic. Peste stratul suport de rezistenţă urmează să se toarne un strat de mortar de ciment de legătură în grosime de 30 mm, iar peste acesta urmează să se toarne stratul de rezistenţă la uzurÄ ƒ, din mortar de ciment amestecat cu granule de mozaic, stratul avand o grosime de 15—20 mm.
în acest scop, se prepară:
—mortarul de ciment de legătură, care trebuie să aibă un dozaj de 400 kg ciment/l m3 nisip ;
—mortarul de mozaic, care trebuie să aibă un dozaj de 600 kg
Ciment/l m3 granule de mozaic.
Pentru a se obţine pe întreaga lucrare o unitate de aspect şi colorit, elementele constituente ale mortarului de mozaic se amestecă in stare uscată.
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
—se aşază mai întii piatra de mozaic pe o platformă ;
.-se adaugă peste piatra de mozaic cimentul, praful de piatră de mozaic şi pigmenţii sub formă de pulbere, după ce acestea au fost în prealabil bine omogenizate ;
-se amestecă bine cu lopata, pentru a se asigura o bună şi uni¬formă răspandire a granulelor de mozaic în masa uscată
-se adaugă apa necesară, amestecandu-se bine împreună pentru a se obţine o pastă, care să nu fie prea fluidă.
Prepararea mortarului de ciment de legătură se face întocmai, aşa cum s-a arătat la prepararea mortarului pe bază de ciment sau var .
b.Trasarea panourilor de turnare a pardoselii de mozaic. O altă operaţie care trebuie făcută înaintea turnării pardoselii de mozaic este trasarea campurilor, respectiv a panourilor de turnare, care se face în funcţie de mărimea suprafeţei şi a formei încăperii. Trasarea se face cu ajutorul unei sfori unsă cu cretă care se imprimă pe stratul suport de rezistenţă, delimitand panourile sub formă dreptunghiulară sau pătrată, cu suprafeţele aproximativ egale, peste acestea ur-mand să se toarne în mod succesiv straturile următoare ale pardoselii de mozaic .
Pentru a se asigura planeitatea stratului de rezistenţă la uzură ce urmează să se toarne, pe suprafaţa stratului suport de rezistenţă se fixează cu pastă de ipsos, şipci de ghidaj, care au secţiunea trapezoidală, aşezarea lor făcandu-se cu partea lată în sus, pentru a putea fi scose cii uşurinţă după turnarea mortarului de ciment de legătură. Asigurarea planeităţii se face cu ajutorul nivelei cu bulă de aer şi dreptarului care se aşează pe şipci.
c.Turnarea mortarului de ciment de legătură şi a mortarului
de mozaic
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
—se udă din abundenţă cu apa suprafaţa suportului de rezistenţă ;
-se toarnă mortarul de ciment de legătură în mod succesiv, pe panourile delimitate prin şipcile de ghidare ;
-se andeasă bine mortarul cu mistria la nivelul suprafeţei şipcilor, asigurandu-se totodată o suprafaţă rugoasă a mortarului pentru legătura cu stratul următor ;
-se scot şipcile după întăriri-a mortarului;
-se umplu golurile rămase libere cu acelaşi mortar de ciment.
Stratul de mortar de mozaic se poate turna în continuarea turnării mortarului de ciment de legătură sau ulterior, dar nu mai tarziu de 24 ore de la turnarea lui.
În cazul cand nu se alege această variantă, succesiunea operaţiilor este următoarea:
—se fixează pe stratul de ciment de legătură, cu pastă de ci¬ment, şipci geluite la o distanţă între ele de la 1,40 m pană la 1,70 m, pentru formarea panourilor în care urmează să se toarne mortarul de mozaic. Şipcile trebuie să aibă o înălţime egală cu grosimea stratului de mozaic, respectiv 15—20 mm şi să fie în acelaşi plan, verifi-candu-se acest lucru cu dreptarul şi bolobocul;
-se toarnă mortarul de mozaic în aceste panouri;
-se întinde cu mistria mortarul de mozaic ;
-se nivelează mortarul de mozaic cu dreptarul pe suprafaţa şipcilor ;
-se compactează mortarul de mozaic cu dosul mistriei, pană cand apare pe suprafaţa turnată laptele de ciment.
Dacă au rămas locuri libere sub dreptar la verificarea planei-tăpi, acestea se completează cu mortar de mozaic, care se bate cu dosul mistriei pană dispar urmele de adaos de mortar, făcand corp comun cu masa mortarului.
Turnarea mortarului de mozaic se face începand cu panourile de la peretele opus uşii de intrare, continuand apoi pe randurile următoare spre uşă.
După ce două panouri alăturate au fost umplute cu mortar de mozaic, se scot şipcile despărţitoare, iar spaţiul rămas liber se umple cu acelaşi mortar, după care se bate cu mistria şi se nivelează.
La scoaterea şipcilor se va avea grijă ca să nu se ştirbească marginile panourilor turnate, iar dacă s-au produs aceste ştirbituri, ele se repară cu varful mistriei, folosind acelaşi mortar de mozaic.
Se continuă turnarea cu mortar de mozaic, în mod succesiv, la cate două panouri alăturate, procedandu-se ca mai sus, pană la terminarea completă a turnării pardoselii de mozaic.
După această operaţie, se trece la turnarea bordurii îmbrăcăminţii de mozaic. In acest scop, se scot şipcile exterioare care conturează marginile bordurii, după care se toarnă de-a lungul pereţilor încăperii mortarul de mozaic colorat diferit, pentru a contrasta cu cel turnat în panouri.
Prin turnarea bordurilor colorate diferit, se realizează o formă regulată a cîmpului pardoselii, dand un aspect estetic şi plăcut.
d. Formarea rosturilor în pardoseala de mozaic. După operaţia de turnare a mortarului de mozaic se trece la formarea rosturilor pardoselii.
Dacă suprafaţa pardoselii este mai mare de 10 m2, suprafaţa ei se împarte în panouri mai mici, despărţite prin rosturi, pentru ca îmbrăcămintea de mozaic să nu fisureze sau să nu crape, datorită dozajului ridicat al cimentului din componenţa mortarului, ceea ce favorizează contractarea acestuia, cu consecinţele respective.
O primă soluţie, destul de uşoară, pentru realizarea unor rosturi stranse constă în împărţirea suprafeţei pardoselii în panouri mici, despărţite cu făşii din geam sau tablă zincată, fixate cu pastă de ipsos, a căror înălţime să corespundă grosimii mortarului de mozaic. După turnarea mortarului se scot elementele despărţitoare, se adauga în rosturile rămase libere lapte de ciment, pentru ca după finisarea suprafeţei turnate să se dea impresia unei pardoseli executate din plăci de mozaic.
O a doua soluţie constă în amplasarea în campul de turnare a mai multor baghete metalice sau din lemn, cu ajutorul cărora se vor realiza rosturi cu o grosime mai mare. Baghetele se aşează într-un plan orizontal verificandu-se acest lucru cu ajutorul dreptarului şi bolobocului ; se va avea grijă ca baghetele să fie aşezate în linie dreaptă şi paralele pe cele două direcţii perpendiculare .
Baghetele care sunt paralele, cu peretele luat ca bază pentru turnarea pardoselii sunt dintr-o bucată, pe cand cele perpendiculare sunt din bucăţi, de o lungime egală cu distanţa dintre baghetele paralele. După turnarea şi întărirea mortarului se scot cu grijă baghetele, astfel ca să nu se ştirbească marginile panourilor turnate. Rosturile rămase libere se umplu cu mortar de mozaic, colorat diferit de cel turnat în camp, pentru a se evidenţia prin contrast faţă de cel turnat la pardoseală ; mortarul din rosturi se andeasă bine cu mistria, pană se ajunge la acelaşi nivel cu restul suprafeţei.
In arabele soluţii, scoaterea elementelor despărţitoare care au fost folosite la formarea rosturilor, precum şi umplerea rosturilor cu mortar, se recomandă să se facă cu ajutorul unor dulapi aşezaţi pe pardoseala întărită, care va fi utilizată numai pentru circulaţie în timpul acestor operaţii.
e. Finisarea suprafeţei pardoselii de mozaic. După turnarea mortarului de mozaic, pe suprafaţa pardoselii se formează o peliculă de lapte de ciment întărit, care ascunde structura mozaicului. Această peliculă se andepărtează prin frecarea şi şlefuirea manuală a suprafeţei pardoselii sau cu mijloace mecanice, cand aceste supra¬feţe sunt mari.
Finisarea se face după 4—6 zile de la turnarea mortarului de mozaic.
In acest caz succesiunea operaţiilor este următoarea :
— se udă cu apă din abundenţă suprafaţa pardoselii;
-se curăţă pelicula de lapte de ciment cu racleta, pană apare structura mozaicată a pardoselii;
-se freacă cu putere suprafaţa mozaicului umezită abundent, cu o piatră abrazivă, ţinută cu mana sau prinsă într-un suport
-se reia, după 48 ore, frecarea suprafeţei mozaicate cu o piatră abrazivă, cu o granulaţie mai fină, pentru a se obţine o netezire completă a granulelor de mozaic, punandu-se în evidenţă mărimea şi culoarea lor ;
-se spală cu apă sau cu o soluţie de sodă suprafaţa pardoselii mozaicate;
—se şterge bine cu o cîrpă moale şi uscată suprafaţa pardoselii
mozaicate ;
—se lustruieşte suprafaţa pardoselii mozaicate cu sare de măcriş (oxalat acid de potasiu) cu ajutorul unei pîsle, pană la obţinerea luciului dorit;
—se unge cu ceară de parchet şi se lustruieşte suprafaţa pardoselii mozaicate.
sursa imaginii http://www.westernstatesflooring.com
Tag-uri: gospodarie, casa, depanare, raparatii, scule |
- Cum se executa o pardoseala din mozaic turnat (21907 visits)
- Defectele posibile la frigiderul cu compresor si remedierea lor (17984 visits)
- Defectele posibile la masinile de spalat automate (17620 visits)
- Defectele instalatiei WC si remedierea lor (6263 visits)
- Defecte posibile ale fierului de calcat si remedierea lor (5978 visits)
- Cum facem o femeie sa ajunga la orgasm (5341 visits)
- Cum lipim o teava de plumb (5001 visits)
- Cum sa varuim (4813 visits)
- Defecte ale radiatorului electric cu ulei si remedierea lor (4774 visits)
- Cum se aplica un tapet nou peste un tapet vechi (4670 visits)
- Despre mortarul pentru zidarii si tencuieli (4665 visits)
- Cum se prepara solutia de clei de oase - cleiul din faina de grau folosite la aplicarea tapetului (4149 visits)
- Defectele posibile la priza si remedierea lor (3826 visits)
- Berea Corona (3686 visits)
- Defectele ce pot aparea la aragaz si remedierea lor (3248 visits)
- Defectele posibile la masinile de spalat automate
- Cum facem o femeie sa ajunga la orgasm
- Ce trebuie sa facem pentru a seduce o femeie?
- Despre aparatele electrocasnice pentru incalzirea locuintelor
- Ce pot face pentru a-mi recuceri fosta partenera
- Cele mai bune strategii pentru a domina o femeie
- Parfumuri de vara barbatesti
- Cum trece barbatul printr-o sarcina
- Defectele posibile la masinile de spalat automate
- Cum se inlocuieste o placa de beton mozaicat
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de ulei
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de poliacetat de vinil
- Cum se executa o vopsire cu compozitie pe baza de rasini
- Defectele, cauzele şi remedierile suprafetelor varuite, zugravite şi vopsite
- Sculele si materialele specifice lucrarilor de tapetare
- Cum se calculeaza cantitatea necesară de tapet
- Lucrarile pregatitoare pentru aplicarea tapetului
- Cum se prepara solutia de clei de oase - cleiul din faina de grau folosite la aplicarea tapetului
- Aplicarea compozitiilor de zugraveli si de vopsitorii
- Cum se face slefuirea in procesul de prelucrare a suprafetei suport inainte de varuire sau vopsire
Categorie: Lumea Barbatilor - ( Lumea Barbatilor - Archiva)
Data Adaugarii: 06 February '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :