Reformele lui Constantin au inclus şi sistemul economic. Edictele din anii 316 şi 325 fixau pe curaali (categorie a populaţiei orăşeneşti) în oraşele în care s-au născut. Obligaţiile curialilor, fiscale şi de alt gen, de care nu puteau fi scutiţi nici mai ar la intervenţia împăratului, erau transmise prin moştenire, Acest proces de stabilizare, de fixare forţată se aplica şi altor categorii sociale.

Astfel, constituţia imperială din anul 332 interzicea trecerea colonilor de pe o proprietate pe alia, iar în cazul în care era găsit, fugarul trebuia restituit vechiului proprietar. Fuga îi înrăutăţea colonului condiţiile de viaţă: el era pus în lanţuri şi obligat să efectueze î n plus o serie de lucrări. Prin legislaţia constantiniană şi meşteşugarii erau fixaţi pe langă colegiile lor.

Apar modificări şi în sistemul monetar. Crearea noii monede de aur - solidus - înlătură definitiv moneda de argint care circulase în vremea principatului. Odată cu recunoaşterea ei oficială, în cadrul bisericii creştine se înteţesc disputele dogmatice. în scopul menţinerii unităţii bisericii, Constantin se amestecă în certurile cristologice luand poziţie împotriva schismelor şi ereziilor.

Din iniţiativa sa se convoacă în iunie 325, la Niceea, în Asia Mică, primul conciliu ecumenic al bisericii creştine, în vederea restabilirii unităţii bisericii, pusă în cumpănă de disputa, cu temă dogmatică, dintre presbiteriul Arius şi episcopul Alexandros din Alexandria. Tezele lui Arius au fost condamnate ca erezie, iar acesta exilat. Prin conciliul de la Niceea sunt puse bazele dogmatice şi canonice ale bisericii creştine. (Partizanii lui Arius îşi recaştigă, treptat, autoritatea în imperiu - în partea orientală -, chiar Constantin primind botezul arian, în clipa morţii, din mana episcopului arian Eusebiu din Nicomedia. Arianismul va fi definitiv interzis prin edictul de la Thessalonic, din februarie 380, al împăratului Theodosius I.)

Intreaga activitate reformatoare a lui Constantin (ca şi a înaintaşului său Diocletianus) s-a desfăşurat în condiţiile unor profunde transformări în întregul imperiu roman. Economia Occidentului, bazată mai ales pe munca sclavilor, capătă un pronunţat caracter agrar, iar repetatele atacuri ale popoarelor migratoare vor contribui la decăderea vieţii economice, Roma începand să-şi piardă din importanţă.

In Orient, mai ferit de migraţii, înfloreşte încă viaţa urbană, iar în provinciile din interior - Siria, Egipt, Asia Mică, Sicilia - dă randament, în agricultură, colonatul. Ca urmare, centrul de greutate al vieţii economice se mută în jumătatea orientală a Imperiului.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 05 April '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---