Caius Marius recurse, pentru a-şi menţine si chiar spori popularitatea, la o reformă care schimbă fundamental principiul înrolării în armată. Suprimand integral averea din condiţiile recrutării (pană atunci nu putea fi înrolat ce. ce nu avea un cens minim de 1600 sesterţi), Marius deschise accesul în legiunile Romei tuturor cetăţenilor, inclusiv proletarilor, echipamentul, armamentul şi solda căzand in sarcina finanţei publice.

Noul principiu aplicat de Marius a dus nu numai la sporirea spectaculoasă a armatei romane, ci şi la prelungirea războaielor purtate de Roma. Armata, formată din ostaşi de meserie plătiţi pentru a se război, va căuta astfel să prelungească ostilităţile. Pentru a spori atracţia faţă de cariera militară, Marius obţine pentru soldaţi dreptul de împroprietărire cu pămant după încheierea stagiului (fixat la 16 ani). In vederea obţinerii unei mai mari mobilităţi pe campul de luptă şi în timpul transferurilor de trupe, Marius împarte legiunea (4000 -5000 oameni) în 10 cohorte a cate 2-3 manipuli (de triarii, principes şi hastati) de cate 2 centurii; în acest fel cohorta, preia de la manipul sarcinile tactice, simplificand, prin centralizare, comanda operaţiunilor.

Coeziunea legiunii creşte prin accentuarea disciplinei (exerciţii continui, munci la construcţii militare, drumuri sau chiar în lagăr), prin conferirea, în cadru solemn, a acvilei de argint (alta pentru fiecare legiune). Puterea armatei romane creşte nebănuit de mult, iar compoziţia ei o face peripuloasă pentru structurile republicane, conştiinţa militară prevaland de acum asupra celei cetăţeneşti, fapt ce deschide posibilitatea angajării armatei, la comandă şi „sensibilizată" cu danii, în lovituri de stat. Cu o astfel de armată, Marius revine în Africa şi în 107 î.e.n., în bătăliile de la Mulucha şi Cirta, zdrobeşte definitiv armata numidă, Iugurtha refugiindu-se la regele Bocchus al Mauretaniei, socrul său. Capturarea numidului - Bocchus trece de partea Romei şi-l predă pe Iugurtha - este însă opera chestorului lui Marius, Sulla, ceea ce fundamentează, pentru mai bine de 20 de ani, celebra rivalitate dintre cei doi mari generali romani. în urma trădării, lui Bocchus îi revine o parte din regatul numid, împărţit între el şi o rudă a ginerelui său. Iugurtha, adus în lanţuri la Roma în cadrul „triumfului" lui Marius (104 î.e.n.), va fi ucis în închisoare.

Popularitatea lui Marius, caştigată prin reforma armatei, atinse cote atat de înalte în urma înfrangerii numizilor, a căror forţă de temut romanii o învăţaseră din vremea războaielor punice, încat, în 104 î.e.n., Marius fu ales consul cu toate că lipsea din Roma, ceea ce era împotriva obiceiului. Capacitatea sa militară îi determinase pe romani să-i încredinţeze comanda armatei pregătite contra triburilor germanice, care vor ameninţa de aici încolo „Cetatea eternă", pană la căderea ei. Este vorba mai ales do teutoni care, prin 120 î.e.n., îşi părăsesc ţinutul de baştină: Danemarca şi gurile Elbei, precum şi de cimbri, care, coborînd din Chersonesul cimbric (Iutlanda), ameninţă noua provincie romană Galia Narbonensis, creată în 125 —118 î.e.n. ca legătură între Italia şi Peninsula Iberică. Fixarea romanilor în regiune are ca punct de plecare victoria consulului Fulvius Flaccus - primul comandant roman care-şi conduce trupele peste Alpi —, în 125 î.e.n., contra celţilor; în 122 î.e.n. este întemeiată Aque Sextiae (Aix-en-Provence) şi, în 118 î.e.n., Narbo, ca puncte de sprijin ale noii provin-cii. Prima înfrangere de către cimbri si teutoni a romanilor, comandati de Cnaeus Papirius Carbo, are loc în 113 î.e.n. la Moricnm, principalul centru al tauriscilor. In continuare, armatele Romei sunt succesiv infrante de cimbri şi teutoni în Galia, în 109 î.e.n. (consulul M. luni Silanus), de tigurini, alt trib germanic, în 107 î.e.n. la Agen (consul L. Cassius Longinus), iar in 105 î.e.n., în două lupte pe Rhodamus la Arausio, cimbrii şi teutonii obţin două strălucite victorii, contra armatelor romane (80 000 de morţi şi răniţi) comandate de legal M. Aurelius Scaurus şi, respectiv, de consulul Cnaeus Mallius Maximi ceea ce declanşează panică (celebrul furor teutonicus) la Roma. Numai întimplarea, care i-a deturnat pe cimbrii în Hispania, pe care pustiesc, şi pe teutoni în Galia, supusă jafului, îi salvează pe romani de invazie.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 06 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---