Statistics:
Visits: 1,285 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Figura Ifigeniei in opera lui Euripide, Goethe si Mircea Eliade
Q: | Intreaba despre Figura Ifigeniei in opera lui Euripide, Goethe si Mircea Eliade |
In zorii gandirii sale deductive, omenirea a creat lucruri carora periodic ea li se adreseaza. Transmiterea lor s-a facut printr-un instrument extrem de divers: semn, gest, rit, simbol, grai oral si scriere. Alaturi de miturile existente, omenirea a compus de-a lungul istoriei o serie de alte mituri. Pe unele le-a uitat, pe altele le-a rememorat. in aceste imprejurari, oamenii au simtit nevoia de a-si redefini pozitia spirituala fata de mitologie, fata de ansamblul in sine al miturilor. Aceleiasi agonii de redefinire a pozitiei fata de mit i se circumscrie si lucrarea de fata, ce-si ia drept argument major certitudinea ca mitul a intrat de mult in circulatia larga a culturii scrise. Mitul este cea mai veche stare culturala a mintii omenesti si astfel el acopera, in modurile cele mai diferi
Mitul a turnat in propria-i matrice fapte, evenimente si fenomene reale, din spectacolul insolit si enigmatic al lumii, dar care depaseau puterea de intelegere a spectatorului. Acest spectator era mai totdeauna victima, beneficiar sau privitor implicat emotional, nu si fizic, in marginea enigmelor si incifrarilor spectaculare ce vor fi avut loc. in acest sens, o observatie are dreptul sa se impuna cu titlu de axioma: fantezia oamenilor, niciodata, in nici un timp, n-a fost si nu este capabila sa nascoceasca nimic de unde n-a fost si nu este nimic. Omul nu putea sa-si imagineze ansamblul atator mistere si enigme cate incorporeaza miturile, daca n-ar fi avut un sprijin in cunoasterea concreta a lumii inconjuratoare. in acest sens, primele dezvoltari epice asupra miturilor au fost elaborate intr-un cadru mistic, generatiile urmatoare sporind materia primordiala a naratiunii. Incluse apoi intr-un sistem incifrat cu valoare initiatica, aceste mosteniri au fost incorporate, o data cu trecerea timpului, drept sistem de codificare de catre religiile ce s-au organizat in jurul acestor mitologii. Organizarea ecleziastica ce a realizat dogmatizarea intregului corp mitologic sub forma de ritual, a constituit pasul urmator. Prin faptul ca miturile omenirii s-au format in anumite etape de tensiune psiho-sociala, ele corespund intr-o anumita masura etapelor de modificare structurala a conditiei umane.
In capitolul "Oamenii si zeii", autorul elvetian arata ca in patria lui Homer, Hesoid si Eschil, credintele religioase aveau radacini mitologice si folclorice. "Mitologia greaca are aspectul incarcat si stufos al unui folclor. in realitate este si un folclor". Asadar stravechiul folclor a creat in epoca preliterara mituri, legende istorice, basme, cantece populare si imnuri religioase. A urmat apoi un proces de fuziune a acestora cu creatia culta, adica, dupa G. Calinescu, zestrea poetica a infloritoarei civilizatii egeene din mileniul al ll-lea i.e.n. ca de altfel si legendele mitologice eline au un sambure de adevar istoric.
Mit si rit sunt expresiile complementare ale aceluiasi destin, ritualul constituind aspectul liturgic al mitului, iar mitul insemnand realizarea unui destin de-a lungul unei istorii traite. Dezvoltarea doctrinar in mit nu este doar o simpla fabula. Ideea de tacere inclusa in notiunea de mit este legata de intamplarile, faptele, lucrurile care prin natura lor nu pot fi exprimate altfel decat prin simboluri. De pilda, Ifigenia este simbolul jertfei intru credinta. Tendintele relevate de mituri sunt modele prezente pe fundalul oricarui timp istoric, asemenea unei amintiri ancestrale reluate mereu de cei ce sunt supusi repetarii ei, deoarece orice activitate umana esentiala devine tematica si interativa. Sub oricare din ipostaze, mitul se prezinta ca un exemplu logic de actiune, pasiune si spiritualitate, finalitatea lui permitand distingerea celor trei cai de implinire metafizica: actiunea, iubirea si cunoasterea. Sub aspectul lor istoric, aceste modalitati existentiale pot lua chipul unui erou aflat fie in cautarea bogatiei (Cresus), fie in cautarea sfinteniei (Buddha), fie in cautarea propriei sacralitati (Ifigenia).
Logica miturilor este dominata in toate cazurile de o mentalitate persistenta in atitudinea si constiinta lumii fericite de a-si putea proiecta sperantele, temerile sau pasiunile desemnate in eroii mentionati. De-a lungul istoriei insa, in aceasta imensa desfasurare de triumfuri si catastrofe nici un destin nu poate epuiza o tema mitica in totalitatea ei, asa cum , daca am reduce mitul Ifigeniei la semnificatia lui originara, am obtine prin interpretare halo-ul si nu centrul vital de interpretabilitate.
te, aproape toate formele ulterioare ale gandirii omenesti.
Mitul a turnat in propria-i matrice fapte, evenimente si fenomene reale, din spectacolul insolit si enigmatic al lumii, dar care depaseau puterea de intelegere a spectatorului. Acest spectator era mai totdeauna victima, beneficiar sau privitor implicat emotional, nu si fizic, in marginea enigmelor si incifrarilor spectaculare ce vor fi avut loc. in acest sens, o observatie are dreptul sa se impuna cu titlu de axioma: fantezia oamenilor, niciodata, in nici un timp, n-a fost si nu este capabila sa nascoceasca nimic de unde n-a fost si nu este nimic. Omul nu putea sa-si imagineze ansamblul atator mistere si enigme cate incorporeaza miturile, daca n-ar fi avut un sprijin in cunoasterea concreta a lumii inconjuratoare. in acest sens, primele dezvoltari epice asupra miturilor au fost elaborate intr-un cadru mistic, generatiile urmatoare sporind materia primordiala a naratiunii. Incluse apoi intr-un sistem incifrat cu valoare initiatica, aceste mosteniri au fost incorporate, o data cu trecerea timpului, drept sistem de codificare de catre religiile ce s-au organizat in jurul acestor mitologii. Organizarea ecleziastica ce a realizat dogmatizarea intregului corp mitologic sub forma de ritual, a constituit pasul urmator. Prin faptul ca miturile omenirii s-au format in anumite etape de tensiune psiho-sociala, ele corespund intr-o anumita masura etapelor de modificare structurala a conditiei umane.
In capitolul "Oamenii si zeii", autorul elvetian arata ca in patria lui Homer, Hesoid si Eschil, credintele religioase aveau radacini mitologice si folclorice. "Mitologia greaca are aspectul incarcat si stufos al unui folclor. in realitate este si un folclor". Asadar stravechiul folclor a creat in epoca preliterara mituri, legende istorice, basme, cantece populare si imnuri religioase. A urmat apoi un proces de fuziune a acestora cu creatia culta, adica, dupa G. Calinescu, zestrea poetica a infloritoarei civilizatii egeene din mileniul al ll-lea i.e.n. ca de altfel si legendele mitologice eline au un sambure de adevar istoric.
Mit si rit sunt expresiile complementare ale aceluiasi destin, ritualul constituind aspectul liturgic al mitului, iar mitul insemnand realizarea unui destin de-a lungul unei istorii traite. Dezvoltarea doctrinar in mit nu este doar o simpla fabula. Ideea de tacere inclusa in notiunea de mit este legata de intamplarile, faptele, lucrurile care prin natura lor nu pot fi exprimate altfel decat prin simboluri. De pilda, Ifigenia este simbolul jertfei intru credinta. Tendintele relevate de mituri sunt modele prezente pe fundalul oricarui timp istoric, asemenea unei amintiri ancestrale reluate mereu de cei ce sunt supusi repetarii ei, deoarece orice activitate umana esentiala devine tematica si interativa. Sub oricare din ipostaze, mitul se prezinta ca un exemplu logic de actiune, pasiune si spiritualitate, finalitatea lui permitand distingerea celor trei cai de implinire metafizica: actiunea, iubirea si cunoasterea. Sub aspectul lor istoric, aceste modalitati existentiale pot lua chipul unui erou aflat fie in cautarea bogatiei (Cresus), fie in cautarea sfinteniei (Buddha), fie in cautarea propriei sacralitati (Ifigenia).
Logica miturilor este dominata in toate cazurile de o mentalitate persistenta in atitudinea si constiinta lumii fericite de a-si putea proiecta sperantele, temerile sau pasiunile desemnate in eroii mentionati. De-a lungul istoriei insa, in aceasta imensa desfasurare de triumfuri si catastrofe nici un destin nu poate epuiza o tema mitica in totalitatea ei, asa cum , daca am reduce mitul Ifigeniei la semnificatia lui originara, am obtine prin interpretare halo-ul si nu centrul vital de interpretabilitate.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :