Statistics:
Visits: 2,056 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
5
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre Ion Neculce
Q: | Intreaba despre Despre Ion Neculce |
(1672 - 1745)
"Când citeşti cronica lui Neculce, un nume îti năvăleşte numaidecât în' minte: Creangă. In Neculce se înfăptuieşte cu un veac înainte acel amestec de mică cultură de târgoveţ şi de înţelepciune ţărănească."
G. Călinescu
Cronica lui Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, precedată de cele 42 de legende, intitulate. O samă de cuvinte, se întemeiază pe fapte trăite, de aceea are un caracter memorialistic (cei puţin jumătate de secol a fost martorul evenimentelor povestite).
Legendele lui Neculce se disting printr-un conţinut anecdotic sau un epic cuminte, bătrânesc, cu sevă populară. Ele au devenit sursă de inspiraţie, dar şi model scriitorilor (D. Bolintineanu, C Negruzzi, V. Alec-sandri, M. Sadoveanu ş.a.).
Vocaţia de povestitor a lui Neculce se relevă în legende, unde stilul are savoarea; limbii populare. Mai ales în fragmentele narative., atât în cronică cât şi în legende, Neculce îşi defineşte arta: darul de a pigmenta epicul cu anecdoticul, înviorând relatarea istorică prin ironie şi haz - ca la Creangă - (descrie mazilirea iui Dumitraşco Cantacuzino; evadarea spătarului Dedu Arbănaşul, în care intuim romanul de aventură; despre eclipsa de soare de la 1700, despre sosirea lui Petru cel Mare la Iaşi, bătălia de la Stănileşti ş.a.).
Dar Neculce are şi darul portretizării, creionând fizionomii vii, sugerând caracterul printr-un element particular: un gest, o acţiune simplă, un tic, un obicei sau conturând portrete complexe (Dimitrie Can-temir, vizirul Gin Ali-paşa; povestea prieteniei dintre Ghica-vodă şi un copil turc pune în lumină nu numai anecdoticul, ci şi arta portretului, individualizându-i şi căpătând valoare tipologică prietenul devotat şi respectarea cuvântului dat; Nicolae Milescu, spătarul devenit Nicolae Cârnul; Dumitraşco Cantacuzinul, "grec tălpiz şi fricos"; Constantin Cantemir "carte nu ştie ci numai iscălitura învăţasă de o face"; Constantin Mavrocordat "era un om mic de stat, şi făptură proastă şi căutătura încrucişată, şi vorba lui înecată" ş.a.
Exemplele sunt numeroase şi în cronică şi în legende, ilustrând cum Neculce intuieşte generalul în particular. El utilizează modul povestirii populare, stilul lui definindu-se prin oralitate: un număr mare de epitete, comparaţii, vorbirea în pilde, proverbe şi zicători. Prin aceasta, Neculce se deosebeşte de stilul lui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, limba lui Neculce este graiul moldovenesc al vremii sale • supusă elaborării, dar verosimilă.
înzestrat cu o simţire aleasă, dar mai ales cu harul cuvântului, devenit artă, Ion Neculce este "întâiul mare povestitor român" (G. Călinescu).
"Când citeşti cronica lui Neculce, un nume îti năvăleşte numaidecât în' minte: Creangă. In Neculce se înfăptuieşte cu un veac înainte acel amestec de mică cultură de târgoveţ şi de înţelepciune ţărănească."
G. Călinescu
Cronica lui Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, precedată de cele 42 de legende, intitulate. O samă de cuvinte, se întemeiază pe fapte trăite, de aceea are un caracter memorialistic (cei puţin jumătate de secol a fost martorul evenimentelor povestite).
Legendele lui Neculce se disting printr-un conţinut anecdotic sau un epic cuminte, bătrânesc, cu sevă populară. Ele au devenit sursă de inspiraţie, dar şi model scriitorilor (D. Bolintineanu, C Negruzzi, V. Alec-sandri, M. Sadoveanu ş.a.).
Vocaţia de povestitor a lui Neculce se relevă în legende, unde stilul are savoarea; limbii populare. Mai ales în fragmentele narative., atât în cronică cât şi în legende, Neculce îşi defineşte arta: darul de a pigmenta epicul cu anecdoticul, înviorând relatarea istorică prin ironie şi haz - ca la Creangă - (descrie mazilirea iui Dumitraşco Cantacuzino; evadarea spătarului Dedu Arbănaşul, în care intuim romanul de aventură; despre eclipsa de soare de la 1700, despre sosirea lui Petru cel Mare la Iaşi, bătălia de la Stănileşti ş.a.).
Dar Neculce are şi darul portretizării, creionând fizionomii vii, sugerând caracterul printr-un element particular: un gest, o acţiune simplă, un tic, un obicei sau conturând portrete complexe (Dimitrie Can-temir, vizirul Gin Ali-paşa; povestea prieteniei dintre Ghica-vodă şi un copil turc pune în lumină nu numai anecdoticul, ci şi arta portretului, individualizându-i şi căpătând valoare tipologică prietenul devotat şi respectarea cuvântului dat; Nicolae Milescu, spătarul devenit Nicolae Cârnul; Dumitraşco Cantacuzinul, "grec tălpiz şi fricos"; Constantin Cantemir "carte nu ştie ci numai iscălitura învăţasă de o face"; Constantin Mavrocordat "era un om mic de stat, şi făptură proastă şi căutătura încrucişată, şi vorba lui înecată" ş.a.
Exemplele sunt numeroase şi în cronică şi în legende, ilustrând cum Neculce intuieşte generalul în particular. El utilizează modul povestirii populare, stilul lui definindu-se prin oralitate: un număr mare de epitete, comparaţii, vorbirea în pilde, proverbe şi zicători. Prin aceasta, Neculce se deosebeşte de stilul lui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, limba lui Neculce este graiul moldovenesc al vremii sale • supusă elaborării, dar verosimilă.
înzestrat cu o simţire aleasă, dar mai ales cu harul cuvântului, devenit artă, Ion Neculce este "întâiul mare povestitor român" (G. Călinescu).
Tag-uri: cronicar, personalitate, cronica |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 18 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :