FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 569
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Cum a devenit Cezar stapanul Romei

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Cum a devenit Cezar stapanul Romei

 Q:   Intreaba despre Cum a devenit Cezar stapanul Romei       
Caesar socoleşte că acesta este momentul prielnic şi, la 10 ianuarie 49 î.e.n., cu toate că nu dispunea decat de o singură legiune, trece Rubiconul, graniţa galo-italică. în acest fel a devenit celebră, făcand carieră în istorie, „aruncarea zarurilor" (Alea jacta est - Zarurile au fost aruncate - propoziţie pe care ar fi rostit-o Caesar luand hotărarea de a ataca Roma). într-adevar, aşa cum intuise Caesar, momentul era prielnic. în războiul civil şi în perioada de fixare ce a urmat, Caesar şi-a fructificat mai bine ca oriunde excepţionala sa energie şi capacitate.

Putea, se spune, să asculte o lectură, să dicteze corespondenţă şi să citească în acelaşi timp. Cu o constituţie atletică, foarte instruit, înzestrat cu talent literar - a lăsat cele ma i bune memorii militare din literatura romană: Comentarii de bello gallico şi Comentarii de bello civilii -, Caesar se bucura de o prestanţă deosebită în randul maselor, dar şi în cel al unei mari părţi a aristocraţiei.

Pompei, însărcinat de senat cu comanda armatei, cumulează greşeli după greşeli, dezvăluindu-şi pe deplin nulitatea. Astfel, este surprins fără trupe de marşul legiunii lui Caesar, nu face nici o încercare de a-şi concentra trupele aflate în Italia, părăseşte Roma, împreună cu cei mai mulţi senatori, se refugiază, prin Brundisium, în Grecia, în loc să aleagă Hispania, unde îşi avea grosul forţelor. în schimb, Caesar, arătandu-se clement, si asigură numai avantaje, între care câştigarea trupelor din Italia şi luarea paşnică a Romei, unde intră în posesia vistieriei publice.

Şi, fără odihnă, execută cea mai potrivită campanie: în Hispania, unde înfrange, la Ilerda (10 iulie 49 î.e.n.), legiunile pompeiene, ia, la întoarcere, oraşul grecilor din Galia Narbonensis, MasSalia (azi - Marsilia), îşi depune mandatul He dictator după 11 zile de la proclamare (cand revenise în Italia, după Massalia), arăland că doreşte să repună In drepturi democraţia, ceea ce-i sporeşte popularitatea şi, cu toate că este stanjenit de flota numeroasă a lui Pompei, îşi debarca legiunile în Epir, dar, covarşit de superioritatea numerici adversarului, se retrage de la Dyr rachium, în Thessaţ unde, langă Pharsalos, îl aşteaptă pe Pompei.

Dispunand o trupă de două ori mai numeroasă, crezandu-se un nou lexandru cel Mare, pe care, dealtfel, se străduia să-l imite Pompei abordează neglijent lupta cu legionarii antrenaţi disciplinaţi ai lui Caesar. Acesta prevede, însă, toate mişcări lui Pompei, dirijează pe aripa dreaptă un detaşament de elit de 2 000 de luptători cu experienţă care spulberă „surpriza tactică a lui Pompei - atac masiv de cavalerie pe acel flanc, după care Caesar aruncă asupra flancului astfel descoperi al lui Pompei toate rezervele şi, cucerind lagărul, dezorgaii zează tot dispozitivul armatei lui Pompei, care scapă cu fuga Era ziua de 7 iunie 48 î.e.n.

Afland că Pompei a părăsit Les boşul şi s-a îndreptat spre Egipt să ceară ajutor lui Ptoh me al XlII-lea Dionys, ce domnea în coregalitate cu sera s Cleopatra a VII-a, Caesar porneşte aşa-numita campani alexandrină (48-47 î.e.n.). Şi deşi află de uciderea lui Pompe de către Ptolemeu (soseşte la Alexandria la trei zile de eveniment), continuă campania prin susţinerea la tron a frumoaşei şi instruitei regine, de care s-a şi îndrăgostit. învinge, în bătălia de la Nil, pe partizanii lui Ptolemeu, ucis şi el, şi o reinstaurează pe tronul Lagizilor pe Cleopatra.

De această campanie se leagă episodul incendiul unei părţi din celebra bibliotecă din Alexandria. În timpul războiului alexandrin, Pharnaces profit de concentrarea forţelor romane în Egipt (la lupta de la Nil participaseră şi trupe sosite din Siria în ajutorul lui Caesar cucerind regatele aliate Romei, între ele Bithynia, dovedin că nu intuise nu numai forţa covarşitoare a trupelor romane intrate sub comanda lui Caesar, dar nici reacţia de fulger acestuia.

După un marş a cărui viteză era neobişnuită în vreme, îl surprinde pe Pliarnaces la Zela, la 21 mai 47 î.e.n îi zdroebeşte armata, continuă înaintarea şi, odată Pharnac îndepărtat (ucis la Panticapeum de Asandros, lăsat să guverneze în lipsa sa Bosforul), întemeiază imixtiunea Romei regatul bosforan.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 30 October '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :