Statistics:
Visits: 1,692 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu - a doua parte |
"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", desi este, practic, un jurnal, are o organizare interesanta Romanul cuprinde doua parti, corespunzatoare, simbolic, celor doua "nopti". In prima parte, se face analiza unei pasiuni (gelozia), iar in cea de-a doua e relatata experienta contactului cu moartea, pe care o traieste acelasi erou, Stefan Gheorghidiu. La prima vedere, intre ele nu exista o legatura logica cele doua zone ale trairii fiind fundamental diferite.
Nici chiar prezenta unei singure constiinte nu reuseste, pana la capat sa le justifice ca intreg. Unitatea romanului e, in cele din urma o problema de sens: a doua parte (experienta cutremuratoare a razboiului) il ajuta pe Stefan Gheorghidiu sa inteleaga cat de mult a gresit supralicitand o marunta drama sentimentala in al doilea rand, aceeasiexperienta ii spulbera si iluzia poate trai independent de societate (intreprinderea lui, administrata de Nae Gheorghidiu, produce arama care, vanduta nemtilor, le permite acestora sa fabrice obuze indreptate impotriva armatei romane; pe langa aceasta, imaginea Elei, simbol al legaturii lui cu societatea, il urmareste si aici).
Un element important in structura romanului il constituie scena de la popota ofiterilor, ulterioara evenimentelor ce urmeaza a fi relatate. Rostul ei este de a stabili ordinea celor doua planuri ale povestirii: planul subiectiv, constand in aventura sentimentala a eroului, si planul obiectiv, fundal al desfasurarii acesteia, structurat pe realitatile lumii burgheze si pe imaginea razboiului.
Primul plan se desfasoara dupa formula monologului interior, in care Stefan Gheorghidiu isi rememoreaza experienta conjugala. Se simte aici influenta lui Stendhal, in sensul ca si la acesta, si la Camil Petrescu, eroii isi traiesc constient pasiunile. Dragostea devine, in cazul lor, un produs al spiritului, deaoarece autcobservarea lucida le ascute sensibilitatea, situatiile erotice, oricat de banale, capatand, la nivelul constiintei, dimensiuni adesea catastrofice. Stefan Gheorghidiu este o astfel de natura ce refuza trairea oarba a sentimentului. Cunoasterea e pentru el o necesitate vitala de aceea isi supune viata interioara unei chinuitoare analize. De aici, framantarile, obsesiile, presupunerile - o intreaga odisee sufleteasca la capatul carora ramane la fel de suspendat: "Dar daca nu e adevarat ca ma insala?"
Nici chiar prezenta unei singure constiinte nu reuseste, pana la capat sa le justifice ca intreg. Unitatea romanului e, in cele din urma o problema de sens: a doua parte (experienta cutremuratoare a razboiului) il ajuta pe Stefan Gheorghidiu sa inteleaga cat de mult a gresit supralicitand o marunta drama sentimentala in al doilea rand, aceeasiexperienta ii spulbera si iluzia poate trai independent de societate (intreprinderea lui, administrata de Nae Gheorghidiu, produce arama care, vanduta nemtilor, le permite acestora sa fabrice obuze indreptate impotriva armatei romane; pe langa aceasta, imaginea Elei, simbol al legaturii lui cu societatea, il urmareste si aici).
Un element important in structura romanului il constituie scena de la popota ofiterilor, ulterioara evenimentelor ce urmeaza a fi relatate. Rostul ei este de a stabili ordinea celor doua planuri ale povestirii: planul subiectiv, constand in aventura sentimentala a eroului, si planul obiectiv, fundal al desfasurarii acesteia, structurat pe realitatile lumii burgheze si pe imaginea razboiului.
Primul plan se desfasoara dupa formula monologului interior, in care Stefan Gheorghidiu isi rememoreaza experienta conjugala. Se simte aici influenta lui Stendhal, in sensul ca si la acesta, si la Camil Petrescu, eroii isi traiesc constient pasiunile. Dragostea devine, in cazul lor, un produs al spiritului, deaoarece autcobservarea lucida le ascute sensibilitatea, situatiile erotice, oricat de banale, capatand, la nivelul constiintei, dimensiuni adesea catastrofice. Stefan Gheorghidiu este o astfel de natura ce refuza trairea oarba a sentimentului. Cunoasterea e pentru el o necesitate vitala de aceea isi supune viata interioara unei chinuitoare analize. De aici, framantarile, obsesiile, presupunerile - o intreaga odisee sufleteasca la capatul carora ramane la fel de suspendat: "Dar daca nu e adevarat ca ma insala?"
Tag-uri: camil petrescu, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :