Statistics:
Visits: 1,208 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariu despre cosmicul si miniaturalul din opera lui Tudor Arghezi
Q: | Intreaba despre Comentariu despre cosmicul si miniaturalul din opera lui Tudor Arghezi |
Traditionalul Arghezi este si un poet al existentei si al realului. O buna parte din lirica lui se hraneste din nostalgia varstei de aur a umanitatii. Asa sunt poeziile Vant de toamna si inchinaciune, in care asistam la sacralizarea existentei prin coborarea transcendentului pe pamant: “E pardosita lumea cu lumina, / Ca o biserica de fum si de rasina, / Si oamenii, de ceruri beti, / Se leagana-n stihare de profeti (...) Din invierea sufletului, de izvor, / Beau caprele-amintirilor, / Si-n fluierul de sticla al cintezii / Se joaca matele cu iezit (Vant de toamna). Marea tentatie a poetului e de a canta infinitul mic, sublimul rasfrant in existenta marunta (Lumina lina). Pe de alta parte, acesta imagineaza, in suavele Creioane, un cadru erotic natural, in care faptura iubita e incorpor
Mica Psaltire argheziana in versuri cuprinde un numar de 17 Psalmi - cei mai multi publicati in Cuvinte potrivite - si reprezinta cea mai dramatica inclestare a sufletului insingurat cu Nepatrunsul. E vorba de poetul religios Arghezi si de relatia sa cu divinitatea. Acest aspect a starnit cele mai aprige confruntari in critica literara, intrucat ipostaza psalmistului e cea mai complexa si mai echivoca dintre toate ipostazele eului arghezian. S-a spus, intai, ca Arghezi e un “mistic ortodox, rasaritean†(P. Constantinescu, op. cit.), pentru ca, mai tarziu, sa se afirme contrariul: “spiritul arghezian este fundamental nereligios†(N. Manolescu). Psalmii insisi au fost interpretati diferit. Pompiliu Constantinescu, primul exeget al acestor poeme, scria in 1940: “Psalmii arghezieni (...) ne indica o aproximare a divinitatii, printre indoieli, mahniri, revolte, chemari patetice si asteptari istovite: sete de divin, de absolut, coplesita de o mare ariditate morala†(op. cit.). Deseori s-a vorbit de Arghezi ca de un poet “al credintei si al tagadeiâ€, insa ceea ce tulbura sufletul psalmistului nu e problema lui “a crede†sau “a nu credeâ€, ci refuzul lui Dumnezeu de a se revela. Substanta Psalmilor o constituie, asadar, obiectul cautarii religioase, Fiinta ce se ascunde. Poetul tanjeste dupa varsta primordiala a omului, cand Dumnezeu se plimba prin rai in racoarea serii si comunica nemijlocit cu faptura creata (Facerea, 3, 8-l0):, Jncerc de-o viata lunga sa stam un ceas la sfat, / Si te-ai ascuns de mine de cum m-am aratat. / Oriunde-ti pipai pragul cu soapta tristei rugi, / Dau numai de belciuge, cu lacate si drugiâ€. Din nefericire, dialogul psalmistului cu divinitatea e un dialog nedesavarsit, Psalmii lui Arghezi fiind, in realitate, “monologuri ale celui-care-glasuieste-in-pustiu†(Nicolae Balota, Opera lui Tudor Arghezi).
Sintetizand, am putea spune ca exista trei trepte ale demersului initiatic arghezian, exprimate si in versul “Te caut mult, te-nchipui, te gandescâ€: cautarea senzoriala, realizata ca act de cunoastere rationala (“Te dramuiesc in zgomot si-n tacereâ€); visarea creatoare de poezie (“Sunt vinovat ca am ravnitâ€); reflectia asupra conditiei omului in raport cu sacrul (“Doamne, tu singur vad ca mi-ai ramas...â€). Coplesit de sentimentul parasirii intr-un univers gol si neacceptand teroarea singuratatii, poetul recurge la un registru atitudinal si afectiv foarte variat, osciland intre ascultare, smerenie, dorinta apriga, cautare, ardere, inchipuire, revolta, negare.
Toate acestea reprezinta, cum s-a mai spus, situatii arhetipale ale omului in fata sacrului. Noutatea Psalmilor arghezieni reiese din amestecul ingenios de rugaciune si manie, din violenta tonului blasfemator, din caracterul de dezbatere trunchiata, din aspectul de drama a cunoasterii. Caci atunci cand contempla misterul dumnezeirii, Arghezi afla ca omul e supus inevitabil la limita si masura: “Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe. / Marea ma-nchide, lutul m-a oprit. / Am alergat si-n drum m-am razvratit / Si n-am scapare din zarea marei stepeâ€.
ata Gradinii cosmice: “Obrajii tai mi-s dragi / Cu ochii lor ca lacul, / In care se-oglindesc / Azurul si copacul†(Creion). Viziunile apropie astfel teluricul de universal, materialul de spiritual, poetul reusind in mod surprinzator sa dea amanuntului din sfera existentei o perspectiva cosmica. Procesul acesta se va desavarsi in Carticica de seara.
Mica Psaltire argheziana in versuri cuprinde un numar de 17 Psalmi - cei mai multi publicati in Cuvinte potrivite - si reprezinta cea mai dramatica inclestare a sufletului insingurat cu Nepatrunsul. E vorba de poetul religios Arghezi si de relatia sa cu divinitatea. Acest aspect a starnit cele mai aprige confruntari in critica literara, intrucat ipostaza psalmistului e cea mai complexa si mai echivoca dintre toate ipostazele eului arghezian. S-a spus, intai, ca Arghezi e un “mistic ortodox, rasaritean†(P. Constantinescu, op. cit.), pentru ca, mai tarziu, sa se afirme contrariul: “spiritul arghezian este fundamental nereligios†(N. Manolescu). Psalmii insisi au fost interpretati diferit. Pompiliu Constantinescu, primul exeget al acestor poeme, scria in 1940: “Psalmii arghezieni (...) ne indica o aproximare a divinitatii, printre indoieli, mahniri, revolte, chemari patetice si asteptari istovite: sete de divin, de absolut, coplesita de o mare ariditate morala†(op. cit.). Deseori s-a vorbit de Arghezi ca de un poet “al credintei si al tagadeiâ€, insa ceea ce tulbura sufletul psalmistului nu e problema lui “a crede†sau “a nu credeâ€, ci refuzul lui Dumnezeu de a se revela. Substanta Psalmilor o constituie, asadar, obiectul cautarii religioase, Fiinta ce se ascunde. Poetul tanjeste dupa varsta primordiala a omului, cand Dumnezeu se plimba prin rai in racoarea serii si comunica nemijlocit cu faptura creata (Facerea, 3, 8-l0):, Jncerc de-o viata lunga sa stam un ceas la sfat, / Si te-ai ascuns de mine de cum m-am aratat. / Oriunde-ti pipai pragul cu soapta tristei rugi, / Dau numai de belciuge, cu lacate si drugiâ€. Din nefericire, dialogul psalmistului cu divinitatea e un dialog nedesavarsit, Psalmii lui Arghezi fiind, in realitate, “monologuri ale celui-care-glasuieste-in-pustiu†(Nicolae Balota, Opera lui Tudor Arghezi).
Sintetizand, am putea spune ca exista trei trepte ale demersului initiatic arghezian, exprimate si in versul “Te caut mult, te-nchipui, te gandescâ€: cautarea senzoriala, realizata ca act de cunoastere rationala (“Te dramuiesc in zgomot si-n tacereâ€); visarea creatoare de poezie (“Sunt vinovat ca am ravnitâ€); reflectia asupra conditiei omului in raport cu sacrul (“Doamne, tu singur vad ca mi-ai ramas...â€). Coplesit de sentimentul parasirii intr-un univers gol si neacceptand teroarea singuratatii, poetul recurge la un registru atitudinal si afectiv foarte variat, osciland intre ascultare, smerenie, dorinta apriga, cautare, ardere, inchipuire, revolta, negare.
Toate acestea reprezinta, cum s-a mai spus, situatii arhetipale ale omului in fata sacrului. Noutatea Psalmilor arghezieni reiese din amestecul ingenios de rugaciune si manie, din violenta tonului blasfemator, din caracterul de dezbatere trunchiata, din aspectul de drama a cunoasterii. Caci atunci cand contempla misterul dumnezeirii, Arghezi afla ca omul e supus inevitabil la limita si masura: “Piscul sfarseste-n punctul unde-ncepe. / Marea ma-nchide, lutul m-a oprit. / Am alergat si-n drum m-am razvratit / Si n-am scapare din zarea marei stepeâ€.
Tag-uri: tudor arghezi, comentariu, opera |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :