Statistics:
Visits: 1,788 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Cele sapte legende ale intemeierii Romei
Q: | Intreaba despre Cele sapte legende ale intemeierii Romei |
Prezentul inconjoara trecutul si il tolereaza. Roma este un oras vechi in care trecutul nu suporta toleranta binevoitoare a prezentului. Aici trecutul este cel care se dovedeste intelegator cu prezentul, dominandu-l insa.
In prima legenda se spune ca Eneas, fiu al zeitei Venus, s-a oprit in Latium, unde fiul sau, Ascanio, a fundat Alba Longa. Creusa, mama lui Ascanio, ramasese acasa sa planga dezastrul Troiei. Fuga lui Eneas, ratacirea lui in dragostea Didonei si in triunghiul sicilian, a coplesit imaginatia unui copil de 15 ani care, ajutat de tatal sau, a transfigurat-o in marmura. Eneas isi sprijina tatal, pe Anchise, cu bratul drept, iar cu stangul pastreaza echilibrul lui Asciano. Marmura aceasta se afla azi in Galeria Borghese.
Pentru romani insa, fuga lui Eneas si fundare a orasului Alba Longa au insemnat prea putin. Au vrut o ruda zeiasca mult mai apropiata de obarsia lor. Au vrut ca Marte sa fie aceasta ruda. Astfel batranul rege din Alba Longa, Numitor, detronat de fratele sau, Amulio, a avut o fiica, pe Rhea Silvia, pe care Amulio a pedepsit-o pentru a nu avea urmas. Rhea Silvia a devenit vestala si a primit vizitele lui Marte. S-au nascut Romulus si Remus. Gemenii, dupa ce au plutit pe raul Tibru, au fost alaptati de o lupoaica.
A treia legenda se bazeaza pe un obicei singular al vechilor popoare italice, cel al Primaverii sacre. Obiceiul cerea ca atunci cand o epidemie sau o alta nenorocire se abatea asupra lor, induplecarea zeilor sa se faca prin sacrificarea tuturor copiilor nascuti in primavara acelui an. Era un sacrificiu pasnic: copiii acestia erau crescuti cu mare grija si educati pana la douazeci de ani, cand portile cetatii se deschideau cu ceremonie, iar ei trebuiau sa plece si sa fundeze, unde vor crede de cuvinta, o cetate noua.
Primavara sacra, cea de a patra legenda, s-a petrecut si in cazul Romei: Amulio a fost, in cele din urma, detronat, dar Romulus si Remus nu au ramas in Alba Longa, ci au plecat, la douazeci de ani sa fondeze Roma.
Tinerii pastori din Alba Longa au fost pusi sa se infrunte cu sabinii, locuitori mai vechi in Capitoliu, carora mai intai le-au rapit femeile. Valea dintre Palatin si Capitoliu a fost martora acestei rapiri, devenita mai tarziu sarbatoare nationala, transfigurata tocmai in Dacia, intr-un dans pastrat pana in zilele noastre, numit Calusarii, caruia i s-a adaugat farmecul inedit al Noptii de Sanziene.
Sabinii i-ar fi putut infrange pe albani fara prea mult effort, daca ar fi putut sa intre in cetate pe timpul noptii. Tanara Tarpeia le-a promis deschiderea portilor cu conditia ca acestia, la intrare, sa-i daruiasca podoabele ce le purtau la mana stanga. Sabinii s-au tinut de cuvant aruncand peste Tarpeia scuturile lor, iar aceasta a murit sub greutatea metalului, schimbandu-se in stanca. Stanca se afla si azi la capatul strazii Teatro ‘di Marcelo, dar turistilor li se spune ca denumirea ei vine de la o tanara cu acelasi nume de Tarpeia, aruncata de aici in haos pentru tradare.
Tarpeia trebuie sa fi fost una singura. E foarte posibil sa fi fost fiica lui Spurius Tarpeius, supraveghetor al Capitoliului. Se pare, insa, ca ea nu a tradat sau, mai exact, a tradat de doua ori: incheind o intelegere ambigua cu sabinii, ea l-a vestit in acelasi timp pe Romulus – a carui amanta era – cerandu-i sa trimita intariri pentru ca in clipa cand sabinii vor fi lipsiti de mijloacele lor defensive, sa-i faca prizonieri. Titus Livius crede in cinstea Tarpeii si aduce ca argument onorurile anuale ce i se faceau pana tarziu.
Dar cand Tarpeia a deschis portile cetatii, tinerii albani, condusi de Romulus, isi pierdusera pare-se entuziasmul si fugisera. Romulus i-a chemat inapoi prin calm si devotiune. Lupta a fost reluata, pe viata si pe moarte, terminandu-se cu bine datorita acelorasi femei sabine, care, intrand intre arme cu copiii in brate, le-au aratat luptatorilor un astfel de viitor. Sabinii au cedat si Romulus a invins, dar nu au fost decat cativa ani de pace.
Dupa acesti ani, intr-o zi, Romulus isi inspecteaza trupele, dar o furtuna risipeste manifestatia si cand se termina busculada de trupuri se constata disparitia sa. Istoricii ii acuza pe sabini de asasinat. Nascut din banuiala si legenda, Romulus a pierit in obscurul acestora.
Ar fi aceasta cea de a saptea legenda. Se pare insa ca sbinii s-au impacat destul de greu cu albanii si ca dupa lungi discutii sterile s-a ajuns la intelegerea ca regele sa fie ales numai dintre sabini. Numai Pompiliu a fost primul rege. Cu el legendele se sfarsesc si se naste Roma. Pe deasupra lor, Sapte coline – Palatin, Capitoliu, Caelius, Esquillin, Viminal, Quirinal si Aventin – sprijina Cetatea Eterna. Pentru fiecare legenda cate una. Poate tot de aici se spune ca Roma cea dintai a avut sapte regi.
In prima legenda se spune ca Eneas, fiu al zeitei Venus, s-a oprit in Latium, unde fiul sau, Ascanio, a fundat Alba Longa. Creusa, mama lui Ascanio, ramasese acasa sa planga dezastrul Troiei. Fuga lui Eneas, ratacirea lui in dragostea Didonei si in triunghiul sicilian, a coplesit imaginatia unui copil de 15 ani care, ajutat de tatal sau, a transfigurat-o in marmura. Eneas isi sprijina tatal, pe Anchise, cu bratul drept, iar cu stangul pastreaza echilibrul lui Asciano. Marmura aceasta se afla azi in Galeria Borghese.
Pentru romani insa, fuga lui Eneas si fundare a orasului Alba Longa au insemnat prea putin. Au vrut o ruda zeiasca mult mai apropiata de obarsia lor. Au vrut ca Marte sa fie aceasta ruda. Astfel batranul rege din Alba Longa, Numitor, detronat de fratele sau, Amulio, a avut o fiica, pe Rhea Silvia, pe care Amulio a pedepsit-o pentru a nu avea urmas. Rhea Silvia a devenit vestala si a primit vizitele lui Marte. S-au nascut Romulus si Remus. Gemenii, dupa ce au plutit pe raul Tibru, au fost alaptati de o lupoaica.
A treia legenda se bazeaza pe un obicei singular al vechilor popoare italice, cel al Primaverii sacre. Obiceiul cerea ca atunci cand o epidemie sau o alta nenorocire se abatea asupra lor, induplecarea zeilor sa se faca prin sacrificarea tuturor copiilor nascuti in primavara acelui an. Era un sacrificiu pasnic: copiii acestia erau crescuti cu mare grija si educati pana la douazeci de ani, cand portile cetatii se deschideau cu ceremonie, iar ei trebuiau sa plece si sa fundeze, unde vor crede de cuvinta, o cetate noua.
Primavara sacra, cea de a patra legenda, s-a petrecut si in cazul Romei: Amulio a fost, in cele din urma, detronat, dar Romulus si Remus nu au ramas in Alba Longa, ci au plecat, la douazeci de ani sa fondeze Roma.
Tinerii pastori din Alba Longa au fost pusi sa se infrunte cu sabinii, locuitori mai vechi in Capitoliu, carora mai intai le-au rapit femeile. Valea dintre Palatin si Capitoliu a fost martora acestei rapiri, devenita mai tarziu sarbatoare nationala, transfigurata tocmai in Dacia, intr-un dans pastrat pana in zilele noastre, numit Calusarii, caruia i s-a adaugat farmecul inedit al Noptii de Sanziene.
Sabinii i-ar fi putut infrange pe albani fara prea mult effort, daca ar fi putut sa intre in cetate pe timpul noptii. Tanara Tarpeia le-a promis deschiderea portilor cu conditia ca acestia, la intrare, sa-i daruiasca podoabele ce le purtau la mana stanga. Sabinii s-au tinut de cuvant aruncand peste Tarpeia scuturile lor, iar aceasta a murit sub greutatea metalului, schimbandu-se in stanca. Stanca se afla si azi la capatul strazii Teatro ‘di Marcelo, dar turistilor li se spune ca denumirea ei vine de la o tanara cu acelasi nume de Tarpeia, aruncata de aici in haos pentru tradare.
Tarpeia trebuie sa fi fost una singura. E foarte posibil sa fi fost fiica lui Spurius Tarpeius, supraveghetor al Capitoliului. Se pare, insa, ca ea nu a tradat sau, mai exact, a tradat de doua ori: incheind o intelegere ambigua cu sabinii, ea l-a vestit in acelasi timp pe Romulus – a carui amanta era – cerandu-i sa trimita intariri pentru ca in clipa cand sabinii vor fi lipsiti de mijloacele lor defensive, sa-i faca prizonieri. Titus Livius crede in cinstea Tarpeii si aduce ca argument onorurile anuale ce i se faceau pana tarziu.
Dar cand Tarpeia a deschis portile cetatii, tinerii albani, condusi de Romulus, isi pierdusera pare-se entuziasmul si fugisera. Romulus i-a chemat inapoi prin calm si devotiune. Lupta a fost reluata, pe viata si pe moarte, terminandu-se cu bine datorita acelorasi femei sabine, care, intrand intre arme cu copiii in brate, le-au aratat luptatorilor un astfel de viitor. Sabinii au cedat si Romulus a invins, dar nu au fost decat cativa ani de pace.
Dupa acesti ani, intr-o zi, Romulus isi inspecteaza trupele, dar o furtuna risipeste manifestatia si cand se termina busculada de trupuri se constata disparitia sa. Istoricii ii acuza pe sabini de asasinat. Nascut din banuiala si legenda, Romulus a pierit in obscurul acestora.
Ar fi aceasta cea de a saptea legenda. Se pare insa ca sbinii s-au impacat destul de greu cu albanii si ca dupa lungi discutii sterile s-a ajuns la intelegerea ca regele sa fie ales numai dintre sabini. Numai Pompiliu a fost primul rege. Cu el legendele se sfarsesc si se naste Roma. Pe deasupra lor, Sapte coline – Palatin, Capitoliu, Caelius, Esquillin, Viminal, Quirinal si Aventin – sprijina Cetatea Eterna. Pentru fiecare legenda cate una. Poate tot de aici se spune ca Roma cea dintai a avut sapte regi.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :