Alexandru Lapusneanu e un personaj complex, crud si sangeros ca si veacul in care traieste, razbunator si perfid; sadic, chiar monstruos in "dorul lui cel tainic de a vedea suferiri omenesti". Dar langa despotul sangeros si rafinat, creat dupa tipar romantic (construit pe baza antitezei dintre calitatile si defectele sale extreme) coexista omul politic, dibaci si clarvazator. Greseala domnitorului ar fi fost insa aceea ca lovind in boierime, nu s-a sprijinit pe norod Fermitatea, vointa inflexibila il caracterizeaza pe Lapusneanu in politica sa antiboiereasca. La sfatui boierilor de a se intoarce la Poarta el raspunde hotarat: "...Sa ma-ntorc? Mai de graba-si va intoarce Dunarea cursul indarapt. A! Nu ma vrea tara? Nu ma vreti voi, cum inteleg?"

Voievodul este un neintrecut diplomat in v ederea indeplinim scopului, el il pastreaza pe Motoc, dar cand nu mai are nevoie de el, il sacrifica pentru a linisti multimea
Maestru al disimulatiei se dovedeste Lapusneanu cand, in biserica ii invita pe boieri la ospat. El manifesta un caracter violent si o cruzime diabolica "Scotea ochi, taia maini, ciuntea si seca pe care avea propus". In fata mortii manifesta o intreaga suita de sentimente: ura revolta umilinta neputintei, groaza cere sa fie ucis sa scape de dureri; nu se milogeste, nu e las. Ucide in numele unei idei: consolidarea autoritatii domnitorului.
Construit cu fantezie romantica Lapusneanu este un personaj viabil, excceptional prin intensitatea trairilor sale. Adevarul e ca in nuvela scriitorul se lasa fascinat de demonismul si cruzimea personajului, trasaturi care sunt mai degraba manifestarile unei firi maladive.

In contrast cu Lapusneanu, doamna Ruxanda este o femeie blanda gingasa supusa si tematoare, impresionabila complice la omorarea domnitorului.
Motoc este tipul boierului intrigant lingusitor, tradator si las in fata primejdiei. Reprezinta boierimea ipocrita dornica de imbogatire, slugarnica dispretuind poporul. Motoc prilejuieste autorului afirmarea fortei masei, posibilitatea de a obtine, cand vrea, ce doreste, fapt care motiveaza aprecierea elogioasa a lui Alecsandri: "C. Negruzzi avea curajul a scoate la lumina imaginea crunta a lui Alexandru Lapusneanu si a spune boierilor un mare adevar Poporul e mai puternic decat boierimea".

Asupritor al poporului, Motoc era si un tradator inveterat. A tradat pe Lapusneanu in prima domnie, apoi pe Despot sj, in cele din urma tradeaza si pe Tomsa Celelalte personaje sunt infatisate tot pe baza antitezei romantice, evidenta in contrastul dintre naivitatea boierilor, care primesc invitatia lui Lapusneanu si merg la ospat, spre deosebire de luciditatea tinerilor Spancioc si Stroici, care fug in Polonia Cei doi tineri boieri reprezina latura boierimii cu vederi inaintate, cu sentimentul dragostei de mosie.

In partea a treia a nuvelei apare poporul ca personaj colectiv: multimea de targoveti si tarani. Scriitorul surprinde psihologia multimii, cu finete, cu neintrecuta intuitie artistica E suficient ca un singur om sa ceara capul lui Motoc, pentru ca toti sa se asocieze acestui gand Cu alte cuvinte, revolta masei isi fixeaza cu precizie obiectivul: "Motoc sa moara! - Capul lui Motoc vrem!". Strigatul porneste din mania de multa vreme adunata impotriva boierului hrapaert, prim sfetnic al domnului.

---

Tag-uri: costache negruzzi, alexandru lapusneanul

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 23 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---