Statistics:
Visits: 2,267 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Bivolul si Cotofana - Fabula
Q: | Intreaba despre Bivolul si Cotofana - Fabula |
Un loc aparte in creatia lui George Toparceanu il ocupa fabulele, acele opere literare epice in care sunt povestite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor si care au caracter satiric si moralizator, criticand anumite defecte omenesti. Sunt cunoscute fabulele pentru copii si fabulele mici pentru oameni mari care pun in valoare inclinatia poetului spre umor si ironie manifestate si in alte scrieri.
Din primul volum face parte si creatia literara Bivolul si cotofana, care are toate trasaturile specifice unei fabule.
Astfel, in primul rand este o opera epica, intrucat autorul isi exprima sentimentele si atitudinea in mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. De aceea, poezia este conceputa ca o povestire alegorica avand trei personaje si in care predomina narati unea, iar dialogul devine un monolog prin care doua dintre personaje - bivolul si catelul - isi exprima atitudinea. De la inceput, facem cunostinta cu cele trei personaje - ''un bivol mare, negru, fioros'', o cotofana si un catel. Vazand o cotofana plimbandu-se pe spinarea bivolului, catelul crede ca poate profita si el si se urca pe spinarea acestuia, dar, spre surprinderea lui, este rasturnat, luat in coarne, aruncat ''cat colo'', ''ca pe o zdreanta in trifoi '' si apostrofat intr-un limbaj dur pentru indrazneala avuta. Bivolul este ofensat nu atat de cutezanta catelului, cat de faptul ca acesta nu iar aduce nici un avantaj si ar starnii indignarea intregului neam de'' vitei si de malaci''.
Ca in orice fabula, aceasta povestire alegorica, pusa pe seama animalelor si a pasarilor, il conduce pe cititor catre anumite concluzii, invataminte, care, de data aceasta, nu mai sunt exprimate direct, printr-o morala, ci se deduc din text : cei mai si cei puternici ii toreaza pe cei inferiori lor atata vreme cat profita de pe urma acestora, dar nu ii accepta atunci cand acestia, la randul lor, vor sa profite.
In al doilea rand, se observa caracterul satiric si moralizator al operei, o alta trasatura a fabulei, pentru ca autorul adopta o atitudine ironica atat fata de modul in care bivoulu priveste toleranta si intoleranta in functie de profit, cat si fata de catel, care doreste sa profite si el, considerand prilejul favorabil.
Ca in orice fabula, si personajele acestei opere literare intruchipeaza tipuri umane. Astfel, bivolul face parte din categoria celor mari, puternici si instariti care nu accepta amestecul celor mai mici si nevoiasi in treburile proprii, adoptand, totusi, o atitudine diferentiata in functie de profit. Catelul apare in postura omului simplu, nevoias, dar indraznet, a carui cutezanta provine din naivitate, din lipsa simtului realitatii. El ii reprezinta insa si pe cei care doresc sa profite, dar sugereaza prima treapta a acestei tendinte, ramase la stadiul de dorinta. Cotofana nu se manifesta direct si aflam despre ea in relatarile autorului si din spusele bivolului, ea reprezentand pe oamenii modesti si obisnuiti, preocupati de treburile cotidiene.
Insusirile personajelor sunt evidentiate fie prin naratiune, fie prin replicile lor, in ambele situatii autorul folosind un limbaj viu, natural,apropiat de limba vorbita, contribuind si la realizarea notei umoristice si ale celei comice.
Naratiunii si dialogului i se adauga monologul prin care personajele ( atat catelul, cat si bivolul ) se manifesta.
Prin urmare, prin ironie, prin criticarea unor defecte omenesti, prin alegorizarea intamplarilor puse pe seama animalelor care intruchipeaza tipuri umane, dar si prin invatamintele transmise, aceasta opera are notele caracteristice fabulei.
Din primul volum face parte si creatia literara Bivolul si cotofana, care are toate trasaturile specifice unei fabule.
Astfel, in primul rand este o opera epica, intrucat autorul isi exprima sentimentele si atitudinea in mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. De aceea, poezia este conceputa ca o povestire alegorica avand trei personaje si in care predomina narati unea, iar dialogul devine un monolog prin care doua dintre personaje - bivolul si catelul - isi exprima atitudinea. De la inceput, facem cunostinta cu cele trei personaje - ''un bivol mare, negru, fioros'', o cotofana si un catel. Vazand o cotofana plimbandu-se pe spinarea bivolului, catelul crede ca poate profita si el si se urca pe spinarea acestuia, dar, spre surprinderea lui, este rasturnat, luat in coarne, aruncat ''cat colo'', ''ca pe o zdreanta in trifoi '' si apostrofat intr-un limbaj dur pentru indrazneala avuta. Bivolul este ofensat nu atat de cutezanta catelului, cat de faptul ca acesta nu iar aduce nici un avantaj si ar starnii indignarea intregului neam de'' vitei si de malaci''.
Ca in orice fabula, aceasta povestire alegorica, pusa pe seama animalelor si a pasarilor, il conduce pe cititor catre anumite concluzii, invataminte, care, de data aceasta, nu mai sunt exprimate direct, printr-o morala, ci se deduc din text : cei mai si cei puternici ii toreaza pe cei inferiori lor atata vreme cat profita de pe urma acestora, dar nu ii accepta atunci cand acestia, la randul lor, vor sa profite.
In al doilea rand, se observa caracterul satiric si moralizator al operei, o alta trasatura a fabulei, pentru ca autorul adopta o atitudine ironica atat fata de modul in care bivoulu priveste toleranta si intoleranta in functie de profit, cat si fata de catel, care doreste sa profite si el, considerand prilejul favorabil.
Ca in orice fabula, si personajele acestei opere literare intruchipeaza tipuri umane. Astfel, bivolul face parte din categoria celor mari, puternici si instariti care nu accepta amestecul celor mai mici si nevoiasi in treburile proprii, adoptand, totusi, o atitudine diferentiata in functie de profit. Catelul apare in postura omului simplu, nevoias, dar indraznet, a carui cutezanta provine din naivitate, din lipsa simtului realitatii. El ii reprezinta insa si pe cei care doresc sa profite, dar sugereaza prima treapta a acestei tendinte, ramase la stadiul de dorinta. Cotofana nu se manifesta direct si aflam despre ea in relatarile autorului si din spusele bivolului, ea reprezentand pe oamenii modesti si obisnuiti, preocupati de treburile cotidiene.
Insusirile personajelor sunt evidentiate fie prin naratiune, fie prin replicile lor, in ambele situatii autorul folosind un limbaj viu, natural,apropiat de limba vorbita, contribuind si la realizarea notei umoristice si ale celei comice.
Naratiunii si dialogului i se adauga monologul prin care personajele ( atat catelul, cat si bivolul ) se manifesta.
Prin urmare, prin ironie, prin criticarea unor defecte omenesti, prin alegorizarea intamplarilor puse pe seama animalelor care intruchipeaza tipuri umane, dar si prin invatamintele transmise, aceasta opera are notele caracteristice fabulei.
Tag-uri: fabula, bivolul si cotofana, opera epica |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 18 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :