Statistics:
Visits: 902 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre ortodixismul vazut ca un "traditionalism metafizic"
Q: | Intreaba despre Referat despre ortodixismul vazut ca un "traditionalism metafizic" |
In "Articole"-program de mare rasunet in epoca, ‘Sensul traditiei’ sau ‘Iisus in tara mea’se afirma ca ortodoxia este nucleul care ne-a conservat fiinta etnica in fata asaltului occidental, modernist, rationalist, latinist si catolic. In ‘Sensul traditiei’, Crainic afirma : ‘Traditionalismul voieste o cultura creatoare de valori autohtone, o creatie culturala proprie. Aceasta nu exclude consumatia culturala (importul de cultura), ce o implica, acordandu-i insmenatatea subordonata pe care o are in realitate.
Expresia poporului, creatia populara, e in functie de popor’. Declarandu-si descendenta din samanatorism, traditionalismul gandirist subliniaza ca precursorii sai au avut ‘viziunea magnifica a pamantului romanesc’, ign orand insa ‘cerul spiritualitatii romanesti’.
Este accentuata, asadar, simbioza dintre facotrul etnic si cel religios, ortodoxia. Transcedentalizand substanta etnicului, gandiristii nu vor avea, ca samanatoristii, nostalgia timpurilor voievodale, a trecutului eroic, ci a unui fond anscenstral, anistoric, misterios.
Reprosand smanatoristilor paseismul si indiferentismul religios, ei isi vor asuma un rol mesianic si o atitudine optimist-activa, pusa in slujba natiei- aceasta fiind vazuta in elementul ei biologic-rasial si cel spiritual-ortodox.
Motivele literare dezvoltate-manastirea, altarul, crucea, steaua, magii, ingerul, arhanghelul, Iisus, Maria, imagini din Noul Testament, scenele biblice sau din bibliografia cristica- sunt, de aceea, autohtonizate, localizate in spatiul romanesc si combinae cu elemente folclorice sau mitologice specifice.
Ortodoxismul, ca ‘traditionalism metafizic’, cu toate nefericitele sale urmari din plan politic, (el legitimand ascensiunea la putere a Garzii de Fier) va avea in planul literaturii, consecinte dintre cele mai fertile. Poetii autentici ortodoxisti sunt Vasile Voiculescu, prin cele mai reprezentative volume ale sale (Poeme cu ingeri, Parga) si Nechifor Crainic (Sesuri natale, Darurile pamantului, Tara de peste veac). Alti scriitori gazduiti in paginile revistei, tratand cu o mare libertate creaotare sugestiile doctrinei vor fi deschisi elementelor moderniste. Exemple, in acest sens, pot constitui volumele de versuri ‘Pe Arges in sus’, ‘Biserica de altadata’, ‘Satul meu’ ale lui Ioan Pillat, poezia si filosofia lui Lucian Blaga, romanul ‘Craii de curtea veche’ a lui Mateiu Caragiale, volumele de versuri ‘Sarbatoarea mortii’, ‘In robia lor’, ‘Cuvinte catre taran’ ale poetului ardelean Aron Cotrus, romanele lui Cezar Petrescu, ‘Comoara regelui Dromichet’, ‘Aurul negru’ si ‘Calea Victoriei’ sau ‘Rusoaica’ lui Gib Mihaiescu.
Prin aceste opere, orientarea insasi a traditionalismului isi rafineaza expresiasi adecveaza sensibilitatea la cea moderna.
Elementele moderniste ce infuzeaza aceste opere-propensiunea spre estetism, rafinarea expresiei, nuantarea sensibilitatii- vor face posibila convietuirea, in cadrul aceleiasi opere a elementelor traditionaliste cu cele expresioniste sau neoclasice.
Eugen Lovinescu, adversar din principiu al traditionalismului literar, va declara ca, in aceasta etapa a sa, traditionalismul s-a ‘sincronizat’ cu sensibilitatea modernista.
Combatute de catre mentorul cenaclului si revistei ‘Sburatorul’, formele traditionalismului literar s-au dovedit anacronice, izolationiste si neproductive. Lovinsecu denunta confuzia dintre estetic si cultural (etic, etnic), paseismul si lirismul excesiv al literaturii despre tarani.
In monumentala ‘Istorie a civilizatiei romane moderne’, el explica procesul evolutiv al civilizatiei romanesti, punand la baza acestui proces ‘legea imitatiei’, ce se petrece in doi timpi : stimularea si simularea. Potrivit lui Lovinsecu, civilizatiile mai putin avansate importa, la inceput, mimetic, forme ale civilizatiilor avansate, occidentale, urmand ca, i ncursul timpului, formele sa dea nastere fondului.
Expresia poporului, creatia populara, e in functie de popor’. Declarandu-si descendenta din samanatorism, traditionalismul gandirist subliniaza ca precursorii sai au avut ‘viziunea magnifica a pamantului romanesc’, ign orand insa ‘cerul spiritualitatii romanesti’.
Este accentuata, asadar, simbioza dintre facotrul etnic si cel religios, ortodoxia. Transcedentalizand substanta etnicului, gandiristii nu vor avea, ca samanatoristii, nostalgia timpurilor voievodale, a trecutului eroic, ci a unui fond anscenstral, anistoric, misterios.
Reprosand smanatoristilor paseismul si indiferentismul religios, ei isi vor asuma un rol mesianic si o atitudine optimist-activa, pusa in slujba natiei- aceasta fiind vazuta in elementul ei biologic-rasial si cel spiritual-ortodox.
Motivele literare dezvoltate-manastirea, altarul, crucea, steaua, magii, ingerul, arhanghelul, Iisus, Maria, imagini din Noul Testament, scenele biblice sau din bibliografia cristica- sunt, de aceea, autohtonizate, localizate in spatiul romanesc si combinae cu elemente folclorice sau mitologice specifice.
Ortodoxismul, ca ‘traditionalism metafizic’, cu toate nefericitele sale urmari din plan politic, (el legitimand ascensiunea la putere a Garzii de Fier) va avea in planul literaturii, consecinte dintre cele mai fertile. Poetii autentici ortodoxisti sunt Vasile Voiculescu, prin cele mai reprezentative volume ale sale (Poeme cu ingeri, Parga) si Nechifor Crainic (Sesuri natale, Darurile pamantului, Tara de peste veac). Alti scriitori gazduiti in paginile revistei, tratand cu o mare libertate creaotare sugestiile doctrinei vor fi deschisi elementelor moderniste. Exemple, in acest sens, pot constitui volumele de versuri ‘Pe Arges in sus’, ‘Biserica de altadata’, ‘Satul meu’ ale lui Ioan Pillat, poezia si filosofia lui Lucian Blaga, romanul ‘Craii de curtea veche’ a lui Mateiu Caragiale, volumele de versuri ‘Sarbatoarea mortii’, ‘In robia lor’, ‘Cuvinte catre taran’ ale poetului ardelean Aron Cotrus, romanele lui Cezar Petrescu, ‘Comoara regelui Dromichet’, ‘Aurul negru’ si ‘Calea Victoriei’ sau ‘Rusoaica’ lui Gib Mihaiescu.
Prin aceste opere, orientarea insasi a traditionalismului isi rafineaza expresiasi adecveaza sensibilitatea la cea moderna.
Elementele moderniste ce infuzeaza aceste opere-propensiunea spre estetism, rafinarea expresiei, nuantarea sensibilitatii- vor face posibila convietuirea, in cadrul aceleiasi opere a elementelor traditionaliste cu cele expresioniste sau neoclasice.
Eugen Lovinescu, adversar din principiu al traditionalismului literar, va declara ca, in aceasta etapa a sa, traditionalismul s-a ‘sincronizat’ cu sensibilitatea modernista.
Combatute de catre mentorul cenaclului si revistei ‘Sburatorul’, formele traditionalismului literar s-au dovedit anacronice, izolationiste si neproductive. Lovinsecu denunta confuzia dintre estetic si cultural (etic, etnic), paseismul si lirismul excesiv al literaturii despre tarani.
In monumentala ‘Istorie a civilizatiei romane moderne’, el explica procesul evolutiv al civilizatiei romanesti, punand la baza acestui proces ‘legea imitatiei’, ce se petrece in doi timpi : stimularea si simularea. Potrivit lui Lovinsecu, civilizatiile mai putin avansate importa, la inceput, mimetic, forme ale civilizatiilor avansate, occidentale, urmand ca, i ncursul timpului, formele sa dea nastere fondului.
Tag-uri: ortodoxism, traditionalism, modernism |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :