Judetul Satu Mare este situat in partea de Nord-Vest a tarii in bazinul inferior al Somesului, este delimitat la nord de frontiera Romaniei cu Ungaria, la Vest de frontiera cu Ungaria, la Sud se invecineaza cu judetul Bihor, la Sud-Est cu judetul Salaj, iar la Est cu judetul Maramures.

-- SUPRAFATA: 4.417,8km2 (1,9% din teritoriul tarii)

-- POPULATIA: 373 000 locuitori (la 1.01.2004)
401 031 locuitori (la 1.07.1979)
1,7% din populatia tarii. In ultimii 15 ani populatia a scazut cu 10,5%, densitatea acesteia diminuandu-se de la 94 la 84 locuitori pe km².

-- RESEDINTA: municipiul Satu Mare
103 544 locuitori (la 5.01.1977)
111 198 locuitori (la 1.07.1979)
Astazi peste 117 00 0 locuitori

-- CATEGORII DE LOCALITATI municipii – 2
orase – 3
comune – 58
sate – 226

Organizarea administrativ teritoriala a judetului Satu Mare cuprinde municipiile Satu Mare – resedinta de judet – si Carei, orasele Negresti Oas, Tasnad si Ardud, precum si 58 de comune constituite din 226 sate.

Structura pe sexe a populatiei releva o usoara predominare numerica a populatiei feminine (la mia de persoane de sex masculin revenind 1055 persoane de sex feminin).

Populatia urbana detine o pondere de 44,6%, peste 70% din aceasta fiind concentrata in munici-piul Satu Mare.
Structura pe nationalitati, conform recensamantului din 2002 se prezinta astfel: 58,8% romani, 35,2% maghiari, 1,0% germani, 3,7% rromi si 0,3% alte nationalitati.

Din punct de vedere al structurii confesi-onale, datele aceluiasi recensamant arata ca 50,6% din populatia judetului este de religie ortodoxa, 18,0% romano catolica, 17,9% reformata, 8,0% greco catolica, iar 4,7% de alte religii.

In ultimii ani, evolutia structurii pe varste releva aparitia unui proces lent de imbatranire de-mografica, varsta medie a populatiei fiind de 34 de ani la barbati si 37,5 ani la femei.

Evolutia fenomenelor demografice caracterizate prin scaderea continua a natalitatii si cres-terea mortalitatii generale au condus la inregistrarea unei sperante de viata la nastere de 67,4 ani.

Durata medie a vietii populatiei feminine este cu circa 9 ani superioara populatiei masculine. Raportul de dependenta de varsta este de 56%, adica o suta de persoane in varsta de munca sustin 56 de persoane sub sau peste varsta de munca.

Toate fenomenele mentionate au o manifestare mai pregnanta in mediul rural decat in cel urban

Populatia

Numarul accidentatilor in munca, in anul 2002= 93, din care:
- mortal 5
- incapacitate temporara de munca 88
Accidente colective -
Numar accidente -
Numar accidentati -
Rata accidentelor de munca 0,95‰
SURSA: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2002
Localitati1) cu instalatii de canalizare publica - 9 din care: 4 municipii si orase
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica: 254km
Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase: 199ha

Scurt Istoric

Materialul arheologic decoperit pe teritoriul judetului atesta existenta unei vieti umane din cele mai vechi timpuri (paleolitic). Dupa repartitia geografica, cea mai intensa viata omeneasca pare sa se fi desfasurat de-a lungul vaii Somesului, la marginea fostei mlastini Eced si la contactul dintre lunca Ierullui cu unitatile incadrante, unde s-au dezvoltat cu timpul si cele mai vechi si mai mari asezari.

Judetul Satu Mare, strabatut de vechiul rau Samus si locuit din timpuri imemoriabile de geto-daci, a fost leaganul culturii si civilizatiei romanesti. In apropierea comunelor Pir, Domanesti, Mediesu Aurit, Apa, Vetis etc. S-au descoperit urme ale culturii Otomani din perioada bronzului si inceputul Hallstatului, marcata printr-o evolutie relativ lunga, cu mai multe faze, care dovedeste ca triburile acestei culturi practicau agricultura si cresteau vie, locuiau in asezari stabile, unele chiar de lunga durata. Confectionarea si folosirea armelor de bronz (sabii, topoare de lupta, scuturi) de tip ’tracic’ confirma existenta unei metalurgii primitive a bronzului. Sapaturile arheologice din tara Oasului, de la Ardud, Mediesu-Aurit, Homorod si Sanislau au scos la lumina relicve atestand viata umana in aceasta regiune incepand din Paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trait aici aproape 1000 de ani creand o remarcabila civilizatie a carui model, este asezarea Mediesu-Aurit unde se gasesc ramasitele a 13 cuptoare de olarit care au fost scoase la lumina, reprezentand cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din tara. Urme ale unor asezari dacice s-au descoperit in jurul oraselor Sau Mare si Carei. Langa Mediesu Aurit (punctul ’Suculeu’) s-a scos la iveala una din cele mai mari asezari a dacilor liberi din nord-vestul tarii.

La sfarsitul secolului al IX-lea si inceputul secolului al X-lea, regiunea a facut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Satu-Mare (Castrum Zotmar), cucerita de unguri dupa lupte crancene care au durat trei zile, dupa cum mentioneaza Cronicarul Anomin in Gesta Hungarorum. In decursul istoriei, alaturi de populatia romaneasca autohtona s-au stabilit, in diverse perioade, unele elemente etnice autohtone (maghiari, germani etc.).

Situandu-se la intersectia unor importante drumuri comerciale si avand bogate resurse naturale, atestat in scrierile istorice din anul 1181, judetul Satu-Mare, a avut o istorie tumultoasa. Cetatile de la Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Carei, etc, ale caror ruine rezista pana astazi si bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) si bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, s.a., atesta continuitatea existentiala a locuitorilor acestei zone. Dupa batalia de la Mohacs (1526), judetul Satu Mare a fost revendicat atat de principii austriaci cat si de principii transilvaneni. In vara anului 1601 Mihai Viteazul si-a stabilit tabara la Moftin pentru 20 de zile pregatindu-se pentru pentru batalia de la Guraslau, ultima sa victorie. Peste mai bine de o suta de ani, in 1711, armata printului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. In 1657, cetatea si judetul Satu Mare au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poarta semnatura colonelului Ian Sobietski, viitorul rege al Poloniei. Intre 1660-1661 trupele otomane au devastat intreg tinutul. Guvernarea habsburgica de dupa 1711 a adus o perioada de stabilitate si prosperitate in zona. Colonistii germani ajung aici in secolul al XVIII-lea si se stabilesc pe proprietatea Contilor Karoly de Carei. Cele doua razboaie mondiale si Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judetului din secolul XX. Dupa primul razboi mondial, pe mosiile expropriate s-au stabilit tarani din Muntii Apuseni si Maramures, dand nastere celor mai noi asezari umane din judet, cum sunt: Dacia, Baba Novac, Paulian, Gelu, Ianculesti, Marna, Lucaceni etc. Memorialul ridicat la Carei in 1964, o sculptura de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - razboaie devastatoare, calamitati naturale, si comunism, dar sperantele au reinviat dupa evenimentele din Decembrie 1989.

in anii constructiei socialiste, odata cu cresterea numerica a populatiei din judet, s-au produs schimbari substantiale in structura ei de clasa si profesionala prin sporirea ponderii clasei muncitoare, determinata de procesul mereu crescand al industrializarii. In acelasi timp se modifica necontenit raportul dintre populatia urbana si cea rurala, in favoarea primei categorii.

Noul climat de viata si de munca a deschis calea unei armonioase colaborari intre romani si nationalitatile conlocuitoare care convietuiesc pe aceste meleaguri.

Sistematizarea Teritoriala si Dezvoltarea Localitatilor Urbane si Rurale

Meleagurile satmarene cuprind asezari rurale si urbane mentionate documentar incepand cu secolul al X-lea. In conditiile evului mediu, cresterea demografica a determinat nemijlocit inmultirea asezarilor, astfel incat, la 1494-1495, comitatul Satu Mare numara 393 asezari.

Varietatea asezarilor din evul mediu – orase, targuri, sate – este strans legata de structura vietii economice, in care aportul prioritar il avea agricultura. Incepand cu secolul al XVI-lea, odata cu dezvoltarea breslelor si a activitatilor comerciale, orase cum sunt Satu Mare, Carei, Tasnad devin importante centre economice. Secolul al XVIII-lea marcheaza debutul unui pregnant proces de urbanizare, incepuul dezvoltarii edilitar gospodaresti a oraselor satmarene. Aces proces va continua in secolele al XIX-lea – al XX-lea prin lucrari de canalizare, de pavare a strazilor si de constructii de edificii reprezenative prin valoarea lor arhitectonica, in stil baroc si secession: teatrul, tribunalul, hotelul Dacia, cladirea muzeului judetean – in Satu Mare. Dupa 1918 isi fac aparitia aici cateva cladiri in care stilul traditional romanesc se imbina cu liniile arhitecturii moderne: cladirea fostei prefecturi, cele doua biserici de pe strada Artarilor, cateva cladiri de pe actualul bulevard Eliberarii. Se continua lucrarile de pavare si sistematizare din centrul orasului, cele de canalizare si de extindere a retelei electrice si de apeduct.

Dupa 23 august 1944 atat orasele cat si asezarile rurale, paralel cu dezvoltarea economica cunosc un amplu si plenar proces de dezvoltare edilitar-gospodareasca. In ultimii ani progresul social-economic fara precendent al judetului Satu Mare a avut drept consecinta elaborarea si aplicarea unui complex program de sistematizare si de infrumusetare a localiatilor rurale si urbane.

Activitatea de sistematizare a teritoriului, de edificare a unor conditii de munca si de viata superioare pentru toti locuitorii satelor si oraselor judetului Satu Mare prinde contururi tot mai elocvente. Ea este parte integranta a unui ansamblu de masuri privind dezvoltarea in ritm sustinut a vietii social-economice, cu precadere a programului de crestere si repartizare judicioasa a fortelor de productie pe intreg cuprinsul judetului.

Reteaua de asezari a judetului Satu Mare, care numara astazi 234 localitati cuprinde: 1 municipiu, 3 orase, o comuna suburbana, 55 sate centre de comuna, 7 localitati componente ale municipiului si oraselor, 164 sate apartinatoare centrelor de comuna si 1 sat apartinator comunei suburbane.

Orasele, comunele si satele satmarene cu functii economice si social-politice bine precizate se dezvolta armonios, potrivit unor programe de larga perspectiva. Schitele de sistematizare a localitatilor judetului au in vedere cu precadere un ansamblu de cerinte fundamentale actuale si de perspectiva, ale bunei gospodariri si eficientei moderne: economia de teritoriu si de energie de orice natura, valorificarea complexa a resurselor materiale din zona, ridicarea calitatii ansamblului activitatii si vietii oamenilor din fiecare localitate.

Municipiul Satu Mare – oras milenar

Desi ridicat la rangul de oras abia in anul 1230, cetatea de pamant cu numele Castrum Zot-mar a fost mentionata ca fiind unul din domeniile stapanite de voievodul Menumorut inca din secolul X. Cetatea si orasul Satu Mare, situate la incrucisa-rea unor vechi drumuri de negot au avut de-a lun-gul evului mediu un important rol economic, poli-tic si militar. In secolul XVIII, dupa repetate distru-geri si refaceri, Cetatea Satmarului dispare, dar din acest secol incepe urbanizarea tot mai accentuata a orasului. Se regularizeaza albia Somesului, se asa-neaza mlastini, se fac indiguiri, se dezvolta econo-mia.

Astazi, municipiul Satu Mare, cu o populatie de peste 117 mii de locuitori, constituie polul eco-nomic, social si cultural al judetului a carui rese-dinta este.

Municipiul Carei – resedinta de judet in secolul al XIX-lea Cea dintai mentiune documentara a localitatii dateaza din anul 1320 – Villa Karul. In inima actua-lului oras a fost ridicata o cetate in anul 1592 care cu timpul isi va pierde din importanta, iar in urma transformarilor succesive suferite in secolele XVIII si XIX se preschimba in castelul actual de stil ba-roc al familiei Károly.

Ca oras incepe sa se dezvolte in prima juma-tate a secolului XVIII, prin colonizarea svabilor. In secolul XIX, orasul devine centru de judet, capa-tand o importanta economica si culturala din ce in ce mai mare. Careiul a fost localitatea unde s-au dat ultimele lupte de pe teritoriul Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial.

In anul 1995 orasul Carei a fost ridicat la rangul de municipiu, iar in prezent, cu o populatie de 23549 locuitori, este a doua asezare urbana ca importanta a judetului Satu Mare.

Orasul Negresti -Oas – resedint urmasilor dacilor liberi Prima atestare documentara (anul 1270) men-tioneaza Negresti-ul ca punct de legatura pe “dru-mul sarii” de la ocnele de sare din Maramures spre Panonia.

In documentele istorice maghiare, Negresti-ul apare cea mai mare asezare romaneasca din Oas.
Denumirea de Negresti, se pare ca a fost data localitatii, dupa culoarea gubelor locuitorilor sau dupa culoarea inchisa a umbrei padurilor nesfar-site de stejar din imprejurimi.

Localitatea care in prezent numara 15 268 persoane, a primit statutul de oras in anul 1964.
Orasul Tasnad – asezare cu trecut incercat Prima atestare documentara (anul 1248) aminteste de localitatea Tasnad ca fiind o mosie epis-copala a carei populatie se ocupa cu lucratul pamantului si cresterea vitelor.

Pozitia geografica deosebit de favorabila, la intersectia unor drumuri mult circulate, ajuta la dezvoltarea asezarii care ajunge “targ”, dar expune localitatea la dese incursiuni de prada ale turci-lor si tatarilor, care masacreaza populatia. Ocupatia turceasca din secolul XVII si holera (1709 si 1739) duc la scaderea populatiei, facand posibila colonizarea svabilor in anul 1857 pentru a lucra pamantul si pentru a consolida catolicismul.
Localitatea a primit statutul de oras in anul 1968 si numara in prezent 9 730 locuitori.

Asezarile Rurale

Pe teritoriul judetului Satu Mare se disting, din punct de vedere al configuratiei, trei tipuri de localitati rurale:
a. Tipul adunat sau compact, caracteristic zonei de campie, unde satele au o retea stradala bine formata, in aliniament, si o densitate in perimetru de cca. 25-30 localitati/hectar;
b. Tipul insiruit sau intins, reprezentat de localitatile formate de-a lungul unor drumuri mai importante, de regula pe o singura strada de cativa kilometri lungime;
c. Tipul rasfirat, caracteristic zonei de deal, fara o retea stradala clara, fara o aliniere prestabilita, cu drumuri de caruta care leaga grupuri de case razlete, cu densitati foarte mici – cca. 10 locuitori/hectar.
in baza studiului retelei de localiati a judetului au fost stabilite trei categorii de localitati rurale:
a. Localitati care au conditii economice si sociale de a deveni centre cu caracter urban, cu rol polarizator in teritoriu;
b. Localitati care se mentin cu caracter rural;
c. Localitati propuse spre dezafectare naturala.

Localitatile rurale

in procesul istoric de populare si de organizare a teritoriului pana la faza actuala, pe cuprinsul judetului s-au format peste 282 de asezari, din care 56 de comune cu 226 de sate, ceea ce inseamna o densitate medie de 6,4 asezari la 100km2. Cu tot pericolul inundatiilor, malurile raurilor au fost cele mai preferate locuri pentru intemeierea de asezari. Asfel, de-a lungul Somesului, densitatea liniara este de 2-3 km, iar de-a lungul Crasnei de 3-4 km. In conditiile social-economice din trecut s-au dovedit prielnice si locurile de la marginea fostei mlastini Eced, precum si zonele de contact dintre deal si campie.

Dupa primul razboi mondial au luat nastere o serie de localitati rurale noi, prin reforma agrara, prin roiri de populatie si masuri administrative. Pe fostele proprieati mosieresti au fost create asezari noi, cu populatie provenita din zonele montane, ca Horea, Marna Noua, Ianculesti, Dacia, Pauliean etc. Prin procesul de roire a populatiei, mai ales in zona de contact dintre campie si dealuri, au aparut asezari ca Ardud-Vii, Medies-Vii, Prilog-Vii, Halmeu-Vii etc. Denumirea si profilul economic al acestor asezari mai recente arata cauzele generarii lor.

Localitati rurale noi au aparut si prin cresterea numerica a populatiei unor catune, care au fost transformate in sate pe cale administrativa, ca Valea Morii, Ganas, Lunca Apei, Novaceni, Saratura etc.

Majoritatea localitatilor rurale din judetul Satu Mare sunt asezari mici si mijlocii. Din toal 56,7% au o populatie sub 1 000 locuiori, 28,6% intre 1 000 si 2 000 locuitori si 14,7% cu peste 2 000 de locuitori.

Cele mai multe asezari rurale mari de peste 2 000 de locuitori se afla in tara Oasului, in partea de campie de pe dreapta Somesului, pe Campia Careiului si la contactul dintre campie si zona de dealuri din sud-est. Ele lipsesc de pe campia din stanga Somesului, regiune expusa in trecut la inundatii periodice de primavara. Prezenta unui numar mai mare de asezari rurale in anumite parti ale judetului se explica prin conditiile social-economice din trecut, cum este cazul tarii Oasului, unde n-a existat marea proprietate, si prin conditiile naturale foarte favorabile agriculturii, ca soluri mai bune, drenaj superficial usor, terenuri neexpuse inundatiilor etc.

Analizand dinamica demografica a asezarilor rurale de la recensamantul din 1956 incoace, constatam acelasi fenomen care se petrece cu toate localitatile rurale cu caracter agricol din tara noastra, si anume afluxul de populatie spre centrele industriale sau spre localitatile din jurul lor, ca urmare a excedentului de forta de munca, ce se creeaza prin mecanizarea agriculturii si a cerintei tot mai mari de angajati in industrie, constructii si servicii. In aceasta perioada, din numarul total al asezarilor circa 1/3 au inregistrat scaderi de populatie, 2/5 au manifestat o dinamica echilibrata ( intre +5% si –5%), si numai ¼ au prezentat o dinamica pozitiva.

Migratia populatiei rurale spre centrele urbane mai industrializate aduce cu sine si o permanenta schimbare in structura profesionala alocuitorilor de la sate, prin cresterea continua a ponderii muncitorilor locali si navetisti si reducerea populatiei ocupate in agricultura. De asemenea se produc schimbari in structura pe sexe si varsta a populatiei satelor, prin plecarea indeosebi a barbatilor si tineretului. Uneori se imbina munca din fabrica cu cea de pe ogoare, mai ales in cazul navetistilor.

Situandu-se intr-o regiune agrara, majoritatea covarsitoare a asezarilor rurale au un profil agricol, 4/5 din populatia activa fiind ocupata de munca campului. In timpul din urma, profilul functional al unor asezari a inceput sa se diversifice pe langa functia principala agricola aparand si functii secundare sau complementare. Astfel, Halmeu, Ardud, Livada au si functie de servicii; Satmarel, Lazuri, Botiz, Odoreu s.a. Indeplinesc si functia de cazare pentru navetistii care lucreaza in intreprinderile si institutiile din Satu Mare si, in fine, sunt situatii cand apare ca functie complementara industria, cum este cazul comunei Bervei.

in general, asezarile rurale cu profil agricol-complementar au o dinamica a populatiei mai vie, manifesta un proces de urbanizare a vietii mai pronuntat si agricultura prezinta un caracter mai mult sau mai putin preorasenesc (Odoreu, Botiz, Capleni, Camin etc. ).

Cadrul naural si functia predominant agricola au determinat structura, textura si aspectul edilitar al satelor. Astfel, in zona de campie predomina satele adunate si de obicei alungite de-a lungul drumurilor, in timp ce satele din regiunea piemonturilor si dealurilor au o fizionomie rasfirata sau aureolara, cu evidente tendinte de concentrare, prin folosirea pentru constructii a terenurilor virane, ceea ce este in favoarea actiunii de sistematizare a lor.

---

Tag-uri: referat, geografie, judet, istorie, bac, asezari, populatie

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 14 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---