Statistics:
Visits: 2,481 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Legendarul Spartacus
Q: | Intreaba despre Referat: Legendarul Spartacus |
În plină criză a republicii - în Orient, Mitridate al Vl-lea pornise cel de-al treilea al său război cu Roma (74-63 î.e.n.), în Hispania luptele cu dizidenta lui Sertorius erau în toi, pe întreaga Mediterana călătoriile erau un risc permanent cauzat de dominaţia piraţilor, iar, in cetate chiar, luptele politice dintre optimaţi şi populai sfişiău viaţa publică după moartea lui Sulla - izbucneşte în Campania, în 73 î.e.n., marea răscoală a sclavilor.
Răscoala lui Spartacus, avea să zdruncine din temelii structurile republicane ale Romei. Folosirea muncii servile ce începuse a lua amploare încă din vremea lui Cato cel Bătran înlocuind munca liberă în agricultură, în atelierel e meşteşugăreşti, în mine, în construcţii, determinase creşterea nemăsurată a numărului de sclavi şi, de aici, a problemelor iscata proprietarilor, cum au fost răscoalele siciliene, cu greu înăbuşite de Marius.
Iar în Spartacus mişcările sclavilor şi-au găsit un conducător iscusit, nu numai un veritabil mar" tactician al războiului, ci şi un fin cunoscător al vieţii politice romane. Trac de origine, luat de la oile sale într-un corp militar auxiliar roman, vandut ca sclav în urma unei dezertări nereuşite, ajunge, datorită inteligenţei sale ascuţite şi calităţilor ostăşeşti - Sallustius: „era măreţ prin forţele sale fizice, şi spirituale" -, gladiator şi apoi instructor (ca libert, la şcoala de gladiatori a lui Lentulus Batiatus, din Capua. Conspirand cu alţi 200 de gladiatori planul unei mari evadări şi fiind descoperit, reuşeşte să se refugieze, cu încă 70 de camarazi, în relieful protector de la poalele Vezuviului. Acolo adună pe toţi nemulţumiţii, cei mai mulţi - sclavi evadaţi, dar şi ţărani liberi ruinaţi, încat, la un moment dat, dispune de o trupă nu numai numeroasă, ci şi, cu toată inferioritatea armamentului, superioară unităţilor romane, datorită disperării cu care astfel de oameni se băteau.
In acest început - anul 73 î.e.n. - determinante pentru creşterea şi succesul mişcării au fost prestigiul şi iscusinţa lui Spartacus, care-i depăşea net nu numai pe ceilalţi şefi ai răsculaţilor (Crixos şi Fnomai), ci şi pe comandanţii romani cu care se înfrunta.
Plutarch, care demonstrează o bună cunoaştere a epocii şi a oamenilor, îl caracterizează astfel: „El semăna mai mult'cu un elin instruit, decat cu un barbar". La început, autorităţile romane consideră minoră răscoala, neacordandu-i decat importanţă locală, ceea ce a protejat mişcarea, permiţandu-i consolidarea pe seama armamentului capturat prin înfrangerea micilor trupe romane trimise contra sa. Astfel că, în momentul în care Caius Claudius Glabrus îşi îndreaptă spre Vezuviu pe cei 3 000 de legionari destinaţi zdrobirii mişcării ce începuse a îngrijora Roma, Spartacus dispunea de o trupă bine dotată şi numeroasă. Printr-o manevră iscusită - coborarea unui versant prăpăstios al muntelui pe funii împletite din corzi de
viţă sălbatică - Spartacus îşi aduse oştenii în spatele legionarilor lui Glabrus, ce ocupaseră unica potecă de coborare de pe Vezuviu, nimicind numeroasa oaste şi capturind echipamentul şi armamentul bogat al acesteia.
Ecoul înfrangerii lui Glabrus odată cu hotărarea lui Spartacus de a se desprinde de Vezuviu pornind marşul spre nord tulbură în aşa măsură Roma, încat senatul decide să-i opună o mare armată, comandată chiar de un pretor. Angajînd lupte de hărţuială, în care învinge pe legaţii pretorului, Spartacus scade puterea acestuia şi apoi dă atacul decisiv, zdrobind chiar grosul armatei comandate de Publius Varinius. Din acest moment, în mişcare apar divergenţe datorate scopurilor diferite pe care grupurile etnice le urmăreau.
Parte din armata sclavilor, în frunte cu Spartacus, formată din traci (eventual şi gali), voia să se repatrieze străpungand prin nord, peste Alpi. Altă parte, în care predominau germanii şi ţăranii liberi (eventual şi gali narboni sau cisalpini), sub comanda lui Crixos, decide să rămană în Peninsula italică, separandu-se de Spartacus. în acelaşi timp cu manifestarea acestor divergenţe, senatul, înfricoşat de amploarea mişcării, încredinţează înăbuşirea ei ambilor consuli, Cnaeus Cornelius Lentulus şi Luciu s Gellius Poplicola. în Apulia, în piemontul lui Garganus, sclavii comandaţi de Crixos sunt învinşi, însuşi Crixos este ucis în luptă (72 î.e.n.). Spartacus nu reuşeşte să-l mai ajute pe Crixos, căruia îi organizează funeralii măreţe, probabil spre a-şi apropia resturile oastei sale, dar ajunge oastea consulară, căreia îi dă cateva lovituri îndrăzneţe, desprinzandu-se de ea.
Răscoala lui Spartacus, avea să zdruncine din temelii structurile republicane ale Romei. Folosirea muncii servile ce începuse a lua amploare încă din vremea lui Cato cel Bătran înlocuind munca liberă în agricultură, în atelierel e meşteşugăreşti, în mine, în construcţii, determinase creşterea nemăsurată a numărului de sclavi şi, de aici, a problemelor iscata proprietarilor, cum au fost răscoalele siciliene, cu greu înăbuşite de Marius.
Iar în Spartacus mişcările sclavilor şi-au găsit un conducător iscusit, nu numai un veritabil mar" tactician al războiului, ci şi un fin cunoscător al vieţii politice romane. Trac de origine, luat de la oile sale într-un corp militar auxiliar roman, vandut ca sclav în urma unei dezertări nereuşite, ajunge, datorită inteligenţei sale ascuţite şi calităţilor ostăşeşti - Sallustius: „era măreţ prin forţele sale fizice, şi spirituale" -, gladiator şi apoi instructor (ca libert, la şcoala de gladiatori a lui Lentulus Batiatus, din Capua. Conspirand cu alţi 200 de gladiatori planul unei mari evadări şi fiind descoperit, reuşeşte să se refugieze, cu încă 70 de camarazi, în relieful protector de la poalele Vezuviului. Acolo adună pe toţi nemulţumiţii, cei mai mulţi - sclavi evadaţi, dar şi ţărani liberi ruinaţi, încat, la un moment dat, dispune de o trupă nu numai numeroasă, ci şi, cu toată inferioritatea armamentului, superioară unităţilor romane, datorită disperării cu care astfel de oameni se băteau.
In acest început - anul 73 î.e.n. - determinante pentru creşterea şi succesul mişcării au fost prestigiul şi iscusinţa lui Spartacus, care-i depăşea net nu numai pe ceilalţi şefi ai răsculaţilor (Crixos şi Fnomai), ci şi pe comandanţii romani cu care se înfrunta.
Plutarch, care demonstrează o bună cunoaştere a epocii şi a oamenilor, îl caracterizează astfel: „El semăna mai mult'cu un elin instruit, decat cu un barbar". La început, autorităţile romane consideră minoră răscoala, neacordandu-i decat importanţă locală, ceea ce a protejat mişcarea, permiţandu-i consolidarea pe seama armamentului capturat prin înfrangerea micilor trupe romane trimise contra sa. Astfel că, în momentul în care Caius Claudius Glabrus îşi îndreaptă spre Vezuviu pe cei 3 000 de legionari destinaţi zdrobirii mişcării ce începuse a îngrijora Roma, Spartacus dispunea de o trupă bine dotată şi numeroasă. Printr-o manevră iscusită - coborarea unui versant prăpăstios al muntelui pe funii împletite din corzi de
viţă sălbatică - Spartacus îşi aduse oştenii în spatele legionarilor lui Glabrus, ce ocupaseră unica potecă de coborare de pe Vezuviu, nimicind numeroasa oaste şi capturind echipamentul şi armamentul bogat al acesteia.
Ecoul înfrangerii lui Glabrus odată cu hotărarea lui Spartacus de a se desprinde de Vezuviu pornind marşul spre nord tulbură în aşa măsură Roma, încat senatul decide să-i opună o mare armată, comandată chiar de un pretor. Angajînd lupte de hărţuială, în care învinge pe legaţii pretorului, Spartacus scade puterea acestuia şi apoi dă atacul decisiv, zdrobind chiar grosul armatei comandate de Publius Varinius. Din acest moment, în mişcare apar divergenţe datorate scopurilor diferite pe care grupurile etnice le urmăreau.
Parte din armata sclavilor, în frunte cu Spartacus, formată din traci (eventual şi gali), voia să se repatrieze străpungand prin nord, peste Alpi. Altă parte, în care predominau germanii şi ţăranii liberi (eventual şi gali narboni sau cisalpini), sub comanda lui Crixos, decide să rămană în Peninsula italică, separandu-se de Spartacus. în acelaşi timp cu manifestarea acestor divergenţe, senatul, înfricoşat de amploarea mişcării, încredinţează înăbuşirea ei ambilor consuli, Cnaeus Cornelius Lentulus şi Luciu s Gellius Poplicola. în Apulia, în piemontul lui Garganus, sclavii comandaţi de Crixos sunt învinşi, însuşi Crixos este ucis în luptă (72 î.e.n.). Spartacus nu reuşeşte să-l mai ajute pe Crixos, căruia îi organizează funeralii măreţe, probabil spre a-şi apropia resturile oastei sale, dar ajunge oastea consulară, căreia îi dă cateva lovituri îndrăzneţe, desprinzandu-se de ea.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :