Statistics:
Visits: 5,459 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
4
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat - Plante carnivore
Q: | Intreaba despre Referat - Plante carnivore |
Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: capturarea animalelor vi pe care le consuma.
Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate, desi sunt foarte reale, si surprinzator de frecvente. Sunt grupate in sase familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului, in medii de viata variate.
Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite, deosebindu-se 5 tipuri: capcana urcior, capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara, capcana varsa, dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.
Ulcioare: Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insecte prin coloratia marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele Sarracenia au frunzele sub forma de urcior, prevazute la margini cu niste pereti orientati in jos: acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv pentru care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante narcotice, care ametesc insecta.
Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulciorului secreta enzime, care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte insa reusesc sa supravietuiasca in urcior in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari Wzcomzia smitbii, de fapt traiesc in ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepentbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.
Plesnitoare: Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor. Nervura principala formeaza un fel de incheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Cei trei peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul de capcana.
Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua atingere. (a aceluiasi per, sau al altuia) provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei. Indiferent de caz, la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem se declansare in doi timpi: prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, in urma unei picaturi de ploaie.
Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda. intre dinti ramane un spatiu suficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. in schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat, in cateva ore, pana cand victima este zdrobita.
Capcane adezive: Capcanele plantelor din Drosera si Drosophzllum, Pinguicula, respectiv Bzblis, sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule, in momentul in care vor zbura de pe planta. Miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strans.
Capcane veziculare: Plantele care apartin genului Uticularia respectivb Polzpompholzs, traiesc in balti. Veziculele pirifoeme care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac. Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide, care va atrage prada, si in acelasi timp va intari capacul.
Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului, care se si deschide imediat dupa ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune impinge capacul in interior, iar victima este aspirata impreuna cu apa. Capacul se inchide, glandele elimina apa din vezicula, iar digestia pradei este inceputa.
Capcane varsa: Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia. Este o specie de trandafir, care pluteste in apele mai putin adanci, partial scufundata. Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi, fiind scufundate in apa. Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de la acest nivel secretand o substanta lipicioasa. Perii orientati in jos, permit patrunderea vietuitoarelor acvatice in capcana, dar iesirea este impiedicata.
Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate, desi sunt foarte reale, si surprinzator de frecvente. Sunt grupate in sase familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului, in medii de viata variate.
Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite, deosebindu-se 5 tipuri: capcana urcior, capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara, capcana varsa, dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.
Ulcioare: Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri. Unele atrag insecte prin coloratia marginilor si a peretilor interni, altele prin seva dulce. Plantele Sarracenia au frunzele sub forma de urcior, prevazute la margini cu niste pereti orientati in jos: acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv pentru care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante narcotice, care ametesc insecta.
Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulciorului secreta enzime, care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte insa reusesc sa supravietuiasca in urcior in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari Wzcomzia smitbii, de fapt traiesc in ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepentbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.
Plesnitoare: Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor. Nervura principala formeaza un fel de incheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti. Cei trei peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul de capcana.
Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua atingere. (a aceluiasi per, sau al altuia) provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei. Indiferent de caz, la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem se declansare in doi timpi: prin acesta se evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, in urma unei picaturi de ploaie.
Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda. intre dinti ramane un spatiu suficient de mare, pentru ca insectele mai mici sa poata iesi. in schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat, in cateva ore, pana cand victima este zdrobita.
Capcane adezive: Capcanele plantelor din Drosera si Drosophzllum, Pinguicula, respectiv Bzblis, sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa, cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule, in momentul in care vor zbura de pe planta. Miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strans.
Capcane veziculare: Plantele care apartin genului Uticularia respectivb Polzpompholzs, traiesc in balti. Veziculele pirifoeme care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac. Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul veziculei, de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide, care va atrage prada, si in acelasi timp va intari capacul.
Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului, care se si deschide imediat dupa ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune impinge capacul in interior, iar victima este aspirata impreuna cu apa. Capacul se inchide, glandele elimina apa din vezicula, iar digestia pradei este inceputa.
Capcane varsa: Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia. Este o specie de trandafir, care pluteste in apele mai putin adanci, partial scufundata. Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi, fiind scufundate in apa. Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat; peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de la acest nivel secretand o substanta lipicioasa. Perii orientati in jos, permit patrunderea vietuitoarelor acvatice in capcana, dar iesirea este impiedicata.
Tag-uri: plante, prada, supravietuire |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 27 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :