Statistics:
Visits: 5,272 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
7
Fame Riser
|
|||||||||||
Moara cu noroc - Caracterizare Lica Samadaul
Q: | Intreaba despre Moara cu noroc - Caracterizare Lica Samadaul |
Unul dintre cele mai interesante perosnaje pe care le-a nascut proza noastra in secolul XIX este Lica Samadaul. Nu esxista pana la el o atat de convingatoare intruchipare a maleficului. Lica Samadaul nu e un parvenit de tipul lui Dinu Paturica sau Tanase Scatiu. El este omul pus in slujba raului, caruia ii apartine cu toata fiinta. Prezenta sa este singularizata inca dintr-un inceput
Lica e "vestitul Lica Samadaul", "un om de 36 de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochi mici si verzi si cu sparancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar, insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, piptari cu bumbi de argint si bici de carmagin, cu codoristea de os impodobit cu flori taiate si cu ghintulete de aur". Sosirea lui Lica la hanul "Moara cu noroc" devine inceputul sfarsitului pentru Ghita.
Primul dialog dintre cei doi e revelator. Lica ii spune direct lui Ghita ca e om de temut si ca trebuie sa stie totul despre persoanele care trec pe la han. Autoritatea lui va fi resimtita in permanenta de hangiu, care intelege ca ramanerea la "Moara cu noroc" e conditionata de castigarea bunavointei lui Lica. Toate incercarile hangiului de a-l tine pe Lica departe se dovedesc ineficiente. Puterea lui Lica e covarsitoare. "Personajul este polul de referinta al problematicii autentice a operei: Lica reprezinta forta in stare sa sfideze legile divine si umane" (Mircea Zaciu). Puterea lui sta in nepasarea cu care actioneaza in a-si atinge scopurile. Lica e obijnuit sa domine oamenii si acestia sa i se supuna. Umilintele pe care le provoaca i se par firesti. Abil, el intelege ca Ghita simte o atractie deosebita pentru bani si, uzand de slabiciunea hangiului il transforma pe acesta intr-o unealta a sa. Cinismul personajul atinge punctul culminat in momentul in care el ii spune hangiului: "Acu nu te mai las sa pleci, ai stat pana acum de incapatanare, trebuie sa stai de aici inainte de frica". Frica e starea pe care Lica incearca sa o impuna. El nu are scrupule in a-si folosi oamenii pentru a-i inspaimanta pe ceilalti.
Intruchiparea a maleficului, Lica e departe de a fi un personaj simplu. El dispune de o putere de "seductie demonica" (Mircea Zaciu). Pe Ghita il se duce cu ajutorul banilor. Forta lui negativa e plurala. Simultan cu distrugerea lui Ghita, Lica incearca si seducerea Anei. Progresiv, Samadaul reuseste sa se apropie tot mai mult de tanara sotie a lui Ghita. Si Anei, Lica ii impune un sentiment de frica si de dispret amestecate cu o anume fascinatie. Reprezentand raul, Lica e imun la suferinta, si de aceea crimele sale nu-i trezesc remuscari. Intruziunea sa in viata linistita si fericita a cuplului Ghita -Ana nu are continut sentimental. Tragedia traita de Ghita ii trezeste mai degraba reactii cinice. Cu toate acestea si destinul sau va fi legat de cel al lui Ghita si al Anei. Slavici sugereaza ca sirul faradelegilor, chiar faptuite de un om puternic ca Lica, se rupe la un moment dat. In noaptea de Pasti, cand Ghita pleaca sa-l aduca pe Pintea pe a-l prinde, Lica ramane singur cu Ana si o poseda. Fata de gestul disperat al Anei, in fata daruirii ei, puterea lui Lica pare a suferii prima fisura. Desi refuza sa o ia cu el, Lica ramane in gand cu imaginea femeii: "de femei m-am ferit intotdeauna si acum, la batranete tot n-am scapat de ea".
Lica e "vestitul Lica Samadaul", "un om de 36 de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochi mici si verzi si cu sparancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar, insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, piptari cu bumbi de argint si bici de carmagin, cu codoristea de os impodobit cu flori taiate si cu ghintulete de aur". Sosirea lui Lica la hanul "Moara cu noroc" devine inceputul sfarsitului pentru Ghita.
Primul dialog dintre cei doi e revelator. Lica ii spune direct lui Ghita ca e om de temut si ca trebuie sa stie totul despre persoanele care trec pe la han. Autoritatea lui va fi resimtita in permanenta de hangiu, care intelege ca ramanerea la "Moara cu noroc" e conditionata de castigarea bunavointei lui Lica. Toate incercarile hangiului de a-l tine pe Lica departe se dovedesc ineficiente. Puterea lui Lica e covarsitoare. "Personajul este polul de referinta al problematicii autentice a operei: Lica reprezinta forta in stare sa sfideze legile divine si umane" (Mircea Zaciu). Puterea lui sta in nepasarea cu care actioneaza in a-si atinge scopurile. Lica e obijnuit sa domine oamenii si acestia sa i se supuna. Umilintele pe care le provoaca i se par firesti. Abil, el intelege ca Ghita simte o atractie deosebita pentru bani si, uzand de slabiciunea hangiului il transforma pe acesta intr-o unealta a sa. Cinismul personajul atinge punctul culminat in momentul in care el ii spune hangiului: "Acu nu te mai las sa pleci, ai stat pana acum de incapatanare, trebuie sa stai de aici inainte de frica". Frica e starea pe care Lica incearca sa o impuna. El nu are scrupule in a-si folosi oamenii pentru a-i inspaimanta pe ceilalti.
Intruchiparea a maleficului, Lica e departe de a fi un personaj simplu. El dispune de o putere de "seductie demonica" (Mircea Zaciu). Pe Ghita il se duce cu ajutorul banilor. Forta lui negativa e plurala. Simultan cu distrugerea lui Ghita, Lica incearca si seducerea Anei. Progresiv, Samadaul reuseste sa se apropie tot mai mult de tanara sotie a lui Ghita. Si Anei, Lica ii impune un sentiment de frica si de dispret amestecate cu o anume fascinatie. Reprezentand raul, Lica e imun la suferinta, si de aceea crimele sale nu-i trezesc remuscari. Intruziunea sa in viata linistita si fericita a cuplului Ghita -Ana nu are continut sentimental. Tragedia traita de Ghita ii trezeste mai degraba reactii cinice. Cu toate acestea si destinul sau va fi legat de cel al lui Ghita si al Anei. Slavici sugereaza ca sirul faradelegilor, chiar faptuite de un om puternic ca Lica, se rupe la un moment dat. In noaptea de Pasti, cand Ghita pleaca sa-l aduca pe Pintea pe a-l prinde, Lica ramane singur cu Ana si o poseda. Fata de gestul disperat al Anei, in fata daruirii ei, puterea lui Lica pare a suferii prima fisura. Desi refuza sa o ia cu el, Lica ramane in gand cu imaginea femeii: "de femei m-am ferit intotdeauna si acum, la batranete tot n-am scapat de ea".
Tag-uri: nuvela, caracterizare |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 February '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :