Statistics:
Visits: 1,980 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Maitreyi de Mircea Eliade - referat
Q: | Intreaba despre Maitreyi de Mircea Eliade - referat |
Personalitate complexă a culturii române, Mircea Eliade, în şase decenii de activitate creatoare, a scris nuvele, romane, piese de teatru, literatură memorialistică, lucrări despre mitologie, folclor, etnografie, sociologie, studii despre religie - o impresionantă diversitate de preocupări.
In literatura interbelică scrie în limba română şi publică romane şi nuvele, extinzându-şi preocupările în' acest domeniu până prin anii 1980.
Primele lucrări beletristice stau sub semnul lui Andre Gide. G. Călinescu notează aceasta în Istoria literaturii...: "Mircea Eliade este unul dintre cea mai integrală şi mai servilă întrupare a gideismului în literatura noastră", iar Pompiliu Constantinescu, ref erindu-se la Maitreyi, o consideră "una din acele cărţi cu destin de miracol în cariera unui scriitor şi chiar a unei generaţii".
Lumea din proza lui M. Eliade este diversă: în întoarcerea din rai ne sunt prezentaţi tinerii generaţiei căreia îi aparţinea şi autorul - oameni fără ideal, ca şi cei din fresca socială din romanul Huliganii. Domnişoara Christina este un fascinant roman de dragoste cu inspiraţie din folclorul românesc, ca şi Şarpele. In nuvela Pe strada Mântu-leasa se "creează o lume pe măsură ce o povesteşte".
Poemul de dragoste Maitreyi poate fi asemuit cu capodoperele literaturii universale: Paul ÅŸi Virginia. Tristan ÅŸi Izolda, Manon Lescaut, Daphnis ÅŸi Chloe etc.
Subiectul romanului are în centrul atenţiei un cuplu format dintr-un inginer tânăr, Allan, european stabilit la Calcutta, destoinic, apreciat de Narenda Sen, personalitate a locului, şi de fiica acestuia, Maitreyi, la care Allan va fi găzduit. La început relaţiile dintre cei doi sunt mai degrabă profesionale: fata îl învaţă bengaleza pe tânăr, iar el îi dă lecţii de franceză. După o vreme, Allan o descoperă pe Maitreyi şi sentimentul erotic se declanşează la cei doi îndrăgostiţi. Portretul fetei este într-adevăr deosebit:
"Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi cu argint, cu şalul asemenea cireşelor' galbene - şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o notă şi mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi spus, din miracol, nu prin biologie.
O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam să înţeleg ce taină ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi de mătase, cu zâmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales glasul ei atât de schimbat de fiecare clipă, un glas care parcă ar fi descoperit atunci anumite sunete".
Allan, eroul, este şi povestitorul îndrăgostit; aşa îi aflăm trăirile sufleteşti: tulburare, gesturi tandre, încântare. Sentimentele pe care le trăieşte fata sunt mărturisite sub o formă alegorică: ea iubeşte un om înalt, frumos, dar are manifestări de gingăşie, alintare. Jurământul de dragoste al fetei stă sub semnul mitologiei:
"Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie... Tu mă auzi, mumă-pământ, tu nu mă minţi maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc întotdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau.
Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine... Să fie înfăţişarea noastră ca cea dintâi zi a mousonu-lui. Ploaie să fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea, în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, si tu - Maică - mi l-ai adus aproape..."
Iubirea fetei este, în conformitate cu concepţiile arhaice ale indienilor, de mare intensitate, totală, iar Allan este dispus să treacă la hinduism pentru a se putea căsători cu Maitreyi.
Numai că dragostea lor se va sfârşi brusc, căci Chabu, sora mai mică a lui Maitreyi, dezvăluie, fără să vrea, secretul celor doi tineri părinţilor fetei şi Allan trebuie să părăsească în grabă casa familiei protectoare pentru totdeauna izolându-se în munţii Himalaia, dar păstrând imaginea fascinantă a bengalezei;
"Oriunde mă duceam, o întâlneam pe ea, printre pini şi mesteceni, pe stânci şi pe drumuri".
J..., nepotul doamnei Sen, afirmă la sfârşitul cărţii că Maitreyi a cedat unui vânzător de fructe urmând să aibă un copil, iar romanul se încheie cu cuvintele: "Aş vrea să privesc ochii Maitreyiei" tocmai pentru a dezlega misterul şi a descoperi adevărul.
Romanul nu este ficţiune, ci are la bază fapte autentice, neliteraturizate, dovadă extrasele din Jurnal, chiar dacă nu se poate identifica personajul principal cu autorul.
Târziu, Maitreyi Devi scrie, în replică, romanul de răspuns Dragostea nu moare, apărut în limba bengali (1974), tradus în engleză (1976), germană (1991), română (1992). In roman Maitreyi se numeşte Amrita, iar Mircea, Euclid. Cele două cupluri din romanele lui Eliade şi Maitreyi Devi trăiesc aceeaşi dragoste în peisaje indiene, în lumea miturilor, a iubirii împărtăşite.
Camil Baltazar apreciază încă de la apariţie romanul lui Eliade: "Maitreyi este o carte unică şi care se scrie o singură dată într-un veac. Cartea cucereşte ca o pasiune primordială, ca o epidemie, ca un flagel".
In literatura interbelică scrie în limba română şi publică romane şi nuvele, extinzându-şi preocupările în' acest domeniu până prin anii 1980.
Primele lucrări beletristice stau sub semnul lui Andre Gide. G. Călinescu notează aceasta în Istoria literaturii...: "Mircea Eliade este unul dintre cea mai integrală şi mai servilă întrupare a gideismului în literatura noastră", iar Pompiliu Constantinescu, ref erindu-se la Maitreyi, o consideră "una din acele cărţi cu destin de miracol în cariera unui scriitor şi chiar a unei generaţii".
Lumea din proza lui M. Eliade este diversă: în întoarcerea din rai ne sunt prezentaţi tinerii generaţiei căreia îi aparţinea şi autorul - oameni fără ideal, ca şi cei din fresca socială din romanul Huliganii. Domnişoara Christina este un fascinant roman de dragoste cu inspiraţie din folclorul românesc, ca şi Şarpele. In nuvela Pe strada Mântu-leasa se "creează o lume pe măsură ce o povesteşte".
Poemul de dragoste Maitreyi poate fi asemuit cu capodoperele literaturii universale: Paul ÅŸi Virginia. Tristan ÅŸi Izolda, Manon Lescaut, Daphnis ÅŸi Chloe etc.
Subiectul romanului are în centrul atenţiei un cuplu format dintr-un inginer tânăr, Allan, european stabilit la Calcutta, destoinic, apreciat de Narenda Sen, personalitate a locului, şi de fiica acestuia, Maitreyi, la care Allan va fi găzduit. La început relaţiile dintre cei doi sunt mai degrabă profesionale: fata îl învaţă bengaleza pe tânăr, iar el îi dă lecţii de franceză. După o vreme, Allan o descoperă pe Maitreyi şi sentimentul erotic se declanşează la cei doi îndrăgostiţi. Portretul fetei este într-adevăr deosebit:
"Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi cu argint, cu şalul asemenea cireşelor' galbene - şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o notă şi mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi spus, din miracol, nu prin biologie.
O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam să înţeleg ce taină ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi de mătase, cu zâmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales glasul ei atât de schimbat de fiecare clipă, un glas care parcă ar fi descoperit atunci anumite sunete".
Allan, eroul, este şi povestitorul îndrăgostit; aşa îi aflăm trăirile sufleteşti: tulburare, gesturi tandre, încântare. Sentimentele pe care le trăieşte fata sunt mărturisite sub o formă alegorică: ea iubeşte un om înalt, frumos, dar are manifestări de gingăşie, alintare. Jurământul de dragoste al fetei stă sub semnul mitologiei:
"Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie... Tu mă auzi, mumă-pământ, tu nu mă minţi maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc întotdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau.
Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine... Să fie înfăţişarea noastră ca cea dintâi zi a mousonu-lui. Ploaie să fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea, în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, si tu - Maică - mi l-ai adus aproape..."
Iubirea fetei este, în conformitate cu concepţiile arhaice ale indienilor, de mare intensitate, totală, iar Allan este dispus să treacă la hinduism pentru a se putea căsători cu Maitreyi.
Numai că dragostea lor se va sfârşi brusc, căci Chabu, sora mai mică a lui Maitreyi, dezvăluie, fără să vrea, secretul celor doi tineri părinţilor fetei şi Allan trebuie să părăsească în grabă casa familiei protectoare pentru totdeauna izolându-se în munţii Himalaia, dar păstrând imaginea fascinantă a bengalezei;
"Oriunde mă duceam, o întâlneam pe ea, printre pini şi mesteceni, pe stânci şi pe drumuri".
J..., nepotul doamnei Sen, afirmă la sfârşitul cărţii că Maitreyi a cedat unui vânzător de fructe urmând să aibă un copil, iar romanul se încheie cu cuvintele: "Aş vrea să privesc ochii Maitreyiei" tocmai pentru a dezlega misterul şi a descoperi adevărul.
Romanul nu este ficţiune, ci are la bază fapte autentice, neliteraturizate, dovadă extrasele din Jurnal, chiar dacă nu se poate identifica personajul principal cu autorul.
Târziu, Maitreyi Devi scrie, în replică, romanul de răspuns Dragostea nu moare, apărut în limba bengali (1974), tradus în engleză (1976), germană (1991), română (1992). In roman Maitreyi se numeşte Amrita, iar Mircea, Euclid. Cele două cupluri din romanele lui Eliade şi Maitreyi Devi trăiesc aceeaşi dragoste în peisaje indiene, în lumea miturilor, a iubirii împărtăşite.
Camil Baltazar apreciază încă de la apariţie romanul lui Eliade: "Maitreyi este o carte unică şi care se scrie o singură dată într-un veac. Cartea cucereşte ca o pasiune primordială, ca o epidemie, ca un flagel".
Tag-uri: mircea eliade, maitreyi, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 25 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :