Eroina tragica a acestei povesti este de fapt frumoasa Marga. Conditia ei umila, de tigancuzsa care se lasa folosita de grupul nomad pentru a-i jefui pe calatorii dornici de aventuri trupesti, este umanizata si metamorfozata de puterea dragostei adevarate. Aflata in situatia limita de a se supune legii nescrise a cetei primitive sau de a-l salva pe barbatul iubit, ea alege jertfa de sine.

Personaj romantic, actiioneaza in situatii exceptionale. Initial umila si demna de dispret, se dovedeste capabila de gestul nobil al sacrificiulkui din iubire. Fapta ei o umanizeaza si o plaseaza intr-un plan moral superior fata de tanarul nesabuit de unde si caracterul etic exepmpla al povestirii.

Personajul este caracteriuzat indirect, prin fapte, gesturi si statut social, si direct, de catre pers onajul narator, care-i realizeaza portretul fizic : ‘Sta aproape de mine, numai in camasa si in fusta rosa. Obrazul ii era copilaresc ; dar nasul arcuit, cu nari largi si ochii iuti ma tulburara deodata’.

Naratiunea se imbina cu dialogul si scurte pasaje descriptive. Relatarea personajului narator se incheie cu deznodamantul poevestirii, dar actiunea are un apilog care consta in dialogul ascultatorilor si in comentariile naratorului anonim, care inregistreaza efectul actului nararii asupra povestitorului : intoarcerea spre sine si in trecut.

Modalitatile nararii prezente in text sunt : relatarea, reprezntarea , povestirea ira dominanta stilistica ste oralitatea. Relatia dintre narrator si receptor (ascultatori) este stransa; se utilizeaza persoana I si a II-a in dialogul acestora.
Ceremonialuzl povestirii consta in faptul ca dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia povestitorului, pretextul care declanseaza povestirea, fomrulele de adreresare etc).

Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un stil ceremonios, adecvat rangului sau nobiliar ‘domnilor si fratilor, ascultati ce mi s-a intamplat’, iar ascultatorii intervin cu comentarii, reflectii intrebari in final.
Farmecul zicerii este dat de prezenta lementelor de limbaj popular, arhaic, regional.

Limbajul personajelor (tiganii) contasteaza cu cel al naratorului-personaj (boierul), indicand diferenta sociala s culturala.

‘Fantana dintre plopi’ este una dintre cele noua povestiri din Hanuz Ancutei. Este o povestire in rqama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt porezenti in acelasi spatiu in acelsai timp- ‘intr-o toamna aurie’, cadru care prilkejuieste nararea tuturor povestirirlor.

In ansamlul ei, ‘Hanu Ancutei’ este ‘o capodopera a gandirii regizorale’ (Fanus Bailesteanu – introducere in opera lui M. Sadoveanu).
Povestitorul sfarsteste prin a ramane cu sufletul in povestire, iar ambianta de la han este specifica comuniunii spiritual intre oameni. Hanul in care se povesteste devine un topos ocrotitor si pilduitor.

---

Tag-uri: fantana dintre plopi, marga, iubire

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 15 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---