Un abajur, de regulă, este format dintr-o carcasă din sramă de oţel şi dintr-o îmbrăcăminte confecţionată din ţesătură, hartie panzată sau hartie ceruită, cu desene colorate şi modele florale.

îmbrăcămintea abajurului după tin timp oarecare se uzează, îşi pierde coloritul şi fineţea sau poate să sufere zgarieturi adanci ori o ruptură pronunţata în urma căderii sau manipulării defectuoase a abajurului. în aceste situaţii îmbrăcămintea abajurului se poate reface prin :
— acoperirea îmbrăcăminţii uzate cu o nouă îmbrăcăminte dintr-o ţesătură adezivă ;
— îmbrăcarea carcasei abajurului cu o împletitură nouă.
în prim ul caz, acoperirea îmbrăcăminţii uzate cu o ţesătură adezivă se execută, de regulă, la abajururile care au îmbrăcămintea pe o carcasă în formă cilindrică sau tronconică şi care au suferit o ruptură ori o zgarietură pronunţată, ţesătura adezivă avand în acest caz şi rolul de mascarea defecţiunii. Ţesătura este prevăzută cu o hartie protectoare a adezivului, care se îndepărtează pe măsură ce se aplică şi se lipeşte pe îmbrăcămintea uzată.

Luandu-se ca exemplu un abajur cu carcasă sub formă tronconică, pentru refacerea îmbrăcăminţii uzate se va proceda astfel:
Mai întai, se întinde ţesătura adezivă pe o masă, hartia protectoare a acesteia fiind deasupra, apoi, se aşază abajurul pe hartia protectoare, trasandu-se linia AB ce coincide cu linia de îmbinare a îmbrăcăminţii uzate. Se rulează încet şi cu atenţie abajurul, fără ca să alunece sau să devieze, de pe traseul lui normal şi pe măsură ce rulează se trasează urmele celor două cercuri ale carcasei, iar după o tură completă se trasează şi linia CD care coincide cu linia de îmbinare a îmbrăcăminţii abajurului. în acest fel se obţine forma desfăşurată a îmbrăcăminţii abajurului sub forma tronconică.

După această operaţie, ţesătura adezivă se taie după trasajul executat anterior, lăsandu-se o margine în plus de 1—2 cm în exteriorul curburii trasajului, apoi ţesătura adezivă se aplică peste îmbrăcămintea veche şi se lipeşte, cu multă atenţie, pe măsură ce se îndepărtează hartia protectoare a adezivului, după care, marginile lăsate în plus se îndoaie în interiorul celor două cercuri ale carcasei.
în final, se lasă timp suficient pentru uscarea adezivului, după care abajurul cu noua îmbrăcăminte poate fi dat în folosinţă.

In al doilea caz, îmbrăcarea carcasei abajurului cu o împletitură nouă se execută atunci cand nu este posibilă aplicarea şi lipirea ţesăturii pe îmbrăcămintea veche, mai ales cand aceasta este grav deteriorată ori executată dintr-o ţesătură oarecare.
în aceste situaţii, se procedează la îndepărtarea îmbrăcăminţii vechi, pentru recuperarea carcasei, se controlează starea ei şi se fac ajustările necesare la cele două cercuri şi la montanţi, după care se trece la executarea împletiturii.

Cele mai uzuale împletituri folosite la îmbrăcarea carcasei abajurului sunt cele executate din rafie, panglică şi şnur. Astfel :

1) La îmbrăcarea carcasei prin împletire cu rafie , după ce s-a procurat cantitatea necesară de rafie şi s-a ţinut cateva ore în apă pentru ca să se înmoaie şi după ce s-a lăsat să se usuce, dar nu complet, deoarece în această stare se lucrează mai bine cu rafia şi se evită ruperea ei la răsucire, se trece la executarea împletirii rafiei.
Mai întai, se înfăşoară cu rafie cercurile şi montanţii carcasei, astfel ca să se obţină o îmbrăcare completă a acesteia. Apoi se începe împletirea cu partea superioară a carcasei, după ce s-a înnodat capătul primului fir de rafie de unul din montanţi la capătul de sus, după care firul de rafie, întins pe orizontală, se trece succesiv de la un montant la altul, înfaşurandu-se în jurul lor sub forma unui nod simplu. După ce această operaţie de împletire s-a continuat pană la îmbrăcarea completă a carcasei, capătul firului de rafie se înnoadă de montant, la partea de jos a acestuia, cu un nod obişnuit (complet), pentru evitarea deşirării împletiturii, cu această operaţie îmbrăcarea carcasei abajurului cu rafie fiind terminată.

2) La imbrăcarea carcasei prin împletire cu panglică ,după ce s-a procurat, fie o panglică de şaten, de atlas fie de velur de 4 — 5 cm lăţime, se începe cu o împletire asemănătoare cu cea precedentă, cu deosebire la întinderea panglicii, care se face pe verticală şi nu pe orizontală. Capătul panglicii se înfăşoară pe cercul inferior pentru fixarea lui, apoi panglica se întinde pe verticală şi se face înfăşurarea între cele două cercuri ale carcasei tronconice. întrucat cercul superior este mai mic în diametru faţă de cel inferior, la fiecare trecere a panglicii peste cercul superior, ea se va suprapune parţial peste panglica înfăşurată anterior, pentru ca panglica să se menţină în poziţia verticală.
După ce toată circumferinţa carcasei a fost acoperită cu împletitura din panglică, ca să nu se deplaseze în părţile laterale, faşiile de panglică se cos între ele cu un fir de aţă din acesaşi culoare cu împletitura, cusătura fiind in apropierea cercului inferior şi al celui superior.
Cu această operaţie, imbrăcarea carcasei prin împletire cu panglica se consideră terminată, abajurul putand fi dat în folosinţă.

3) La imbrăcarea carcasei prin împletire cu şnur sa foloseşte aceeaşi metodă de execuţie, ca în cazul precedent, cu deosebirea că, la trecerea succesivă a şnurului în jurul celor două cercuri ale carcasei, firele de pe cercul superior sunt stranse unul lingă altul, iar pe cercul inferior sunt distanţate, astfel ca să se formeze o perdea continuă şi uniformă. Pentru ca să se evite deplasarea laterală a firelor, la fiecare trecere a şnurului peste cercul inferior, acesta este înnodat sub forma unor noduri obişnuite (complete), creandu-se totodată un aspect plăcut împletiturii, respectiv abajurului.

sursa imaginii http://bedzine.com

---

Tag-uri: casa, aparate, curent, reparatii, gospodarie, lemn

---

Categorie: Sfaturi Utile  - ( Sfaturi Utile - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---