Statistics:
Visits: 943 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae - a doua parte |
Cele mai multe personaje ale romanului par a nu avea nici o legatura intre ele, poate nici nu se cunosc - decat asa, din "gura targului". Ca in romanul clasic, exista insa un erou- liant, care desi are o indeletnicire ce ni l-ar putea apropia sufleteste, nu reuseste a ne deveni simpatic. Este vorba despre anticarul ambulant Pamfil, "vesnic cu un pachet de carti sub brat". Batranii pe la care anticarul trece adesea, cu gand mercantil, sunt doamnele Nitas, Capiis, Willer, Pleniceanu, familia Constantinescu, sotii Berinde, domnul Plesoianu, oameni cu psihologii mediocre, care si-au pierdut, treptat, nu doar personalitatea, ci chiar propria identitate.
Dupa modul in care vorbesc, dupa gesturile si miscarile ce inca se mai vor elegante, cei mai de sus descind dintr-o clasa ce se vrea inca de elita.
Nu modul de a imbatrani, frumos, intelept si pilduitor ni-l propune autorul, caci probabil, personajele sale nici n-au trait vreodata astfel. El ne ofera efectul moral al degradarii unor "lungi cortegii de aristocrati infranti, tot mai slabi si infranti, cortegii de patricieni, parasiti de armatele lor de sclavi, desenand cu trupurile lor o harta, pana atunci inca necunoscuta, a lumii, a tuturor golfurilor si padurilor ei adanci, incalcite, cu mii de zgomote si tipete de papagali, de maimute, de fiare marunte, haituite si speriate..."
In vizitele sau intalnirile lor regulate, dialogul aproape nu se leaga, nimeni nu se plange de vremurile de "ieri" mai bune.
Doua aspecte il intereseaza in mod deosebit pe autor la acesti "fosti": refuzul de a-si recunoaste pierderea frumusetii fizice, a fragezimii din tinerete si teama de singuratate. De fapt, tema primei parti a romanului este senilitatea maligna. Acest grup de aristocrati vechi, urmarit de Nicolae Breban in decrepitudinea si senilitatea lor, au un "modus vivebdi" comun: ura Sub incercarea de a-si zambi, se privesc uneori cu uimire, neintelegand cum de mai sunt impreuna, ce forta, oculta, tiranica, in afara lor, ii impinge alaturi. Descoperindu-se mereu si mereu "alaturi", incep sa se urasca unul pe altul si "acesta e felul atentiei pe care si-o acorda, singurul mod in care se mai pot suporta, in care se mai pot iubi. Ei se urasc asa cum urasc zilnic alimentele, carnurile si bauturile pe care le arunca in ei cu lacomie vitala", ei "se protejeaza, se sprijina si se mangaie, ca sa se poata uri in voie si in profunzime, ca sa se poata epuiza prin ura".
Dupa modul in care vorbesc, dupa gesturile si miscarile ce inca se mai vor elegante, cei mai de sus descind dintr-o clasa ce se vrea inca de elita.
Nu modul de a imbatrani, frumos, intelept si pilduitor ni-l propune autorul, caci probabil, personajele sale nici n-au trait vreodata astfel. El ne ofera efectul moral al degradarii unor "lungi cortegii de aristocrati infranti, tot mai slabi si infranti, cortegii de patricieni, parasiti de armatele lor de sclavi, desenand cu trupurile lor o harta, pana atunci inca necunoscuta, a lumii, a tuturor golfurilor si padurilor ei adanci, incalcite, cu mii de zgomote si tipete de papagali, de maimute, de fiare marunte, haituite si speriate..."
In vizitele sau intalnirile lor regulate, dialogul aproape nu se leaga, nimeni nu se plange de vremurile de "ieri" mai bune.
Doua aspecte il intereseaza in mod deosebit pe autor la acesti "fosti": refuzul de a-si recunoaste pierderea frumusetii fizice, a fragezimii din tinerete si teama de singuratate. De fapt, tema primei parti a romanului este senilitatea maligna. Acest grup de aristocrati vechi, urmarit de Nicolae Breban in decrepitudinea si senilitatea lor, au un "modus vivebdi" comun: ura Sub incercarea de a-si zambi, se privesc uneori cu uimire, neintelegand cum de mai sunt impreuna, ce forta, oculta, tiranica, in afara lor, ii impinge alaturi. Descoperindu-se mereu si mereu "alaturi", incep sa se urasca unul pe altul si "acesta e felul atentiei pe care si-o acorda, singurul mod in care se mai pot suporta, in care se mai pot iubi. Ei se urasc asa cum urasc zilnic alimentele, carnurile si bauturile pe care le arunca in ei cu lacomie vitala", ei "se protejeaza, se sprijina si se mangaie, ca sa se poata uri in voie si in profunzime, ca sa se poata epuiza prin ura".
Tag-uri: breban nicolae, roman, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 22 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :