Statistics:
Visits: 1,943 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei literare "D-L GOE"
Q: | Intreaba despre Comentariul operei literare "D-L GOE" |
Neintrecut maestru este I. L. Caragiale si in schitele sale, deoarece, prin acestea, realizeaza o adevarata comedie umana a Romaniei de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al-XX-lea, abordand o diversitate de aspect. Una dintre trasaturile momentelor si schitelor sale, care fac din ele monumente de arta literara, este si comicul.
Aceasta categorie estetica se intalneste si in schita D-l Goe, unde izvoraste atat din relatarea faptelor, cat si din comportarea personajelor, din felul lor de a vorbi.
De aceea este prezent comicul de stuatie, de caracter si de limbaj, iar dintre formele lui se remarca, deopotriva, umorul si ironia.
Desi ambele se incadreaza comicului, umorul presupune vointa, simpatie si intelegere, pe cand ironia este un mod de a lua in ras, de a se dezaproba, de a critica .
Bunaoara, autorul priveste cu ingaduinta multe din nazbatiile lui Goe sau atitudinea, nu in putine cazuri, inconstienta a insotitoarelor lui. Nerabdarea lui Goe, pierderea palariei, disputa dintre doamne si conducator, blocarea in cabina de toaleta, tragerea semnalului de alarma sunt tot atatea intamplari pe care autorul nu le sanctioneaza si nici chiar felul de a vorbi al personajelor nu este dezaprobat de catre acesta, pentru ca este omeneste sa accepte dorinta oricarei persoane de a parea altfel si altceva decat este in realitate.
Insa atunci cand obraznicia baiatului si toleranta familiei intrece orice limita, Caragiale devine neiertator, caustic prin atitudinea pe care o adopta. Astfel, el este ironic atunci cand remarca faptul ca Goe este dus la Bucuresti '' ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta '', ca si atunci cand se refera la grija exagerata a bunicii : '' (...) s-ar intreba oricine, care nu stie cata grija are mam'mare si cata prevedere. Cum era sa plece baiatul numai cu palaria de paie?daca se intampla sa ploua sau racoare? '' aceeasi ironie dispretuitoare degaja si diminutivele '' nepotel '' si '' puisor '',care nu sunt folosite de insotitoarele lui Goe ci de autor in relatarea intamplarilor.
Ironia este la fel de usturatoare si in finalul schitei, atunci cand scriitorul sugereaza ideea ca asupra faptasului care a tras semnalul de alarma planeaza incertitudinea in ciuda tuturor evidentelor : '' nu se poate sti cine a tras manivela ''.
Umorul izvoaraste din comicul de situatie, asa cum se poate observa din intamplarile enumerate anterior : nerabdarea lui Goe, pierderea palariei etc. Totodata se realizeaza insa si prin discrepanta dintre ceea ce sunt personajele si ceea ce vor sa para. Astfel, toate cele trei insotitoare, vor sa creeze impresia ca apartin claselor sociale avute si de aceea se straduiesc - fara a reusi insa - sa afiseze o anumita atitudine aristocrata, fie prin limaj, fie prin comportare.
Efectul insa este opus pentru ca expresiile frantuzesti sunt folosite incorect ( sunt stalcite ), iar alte gesturi si atitudine ( cearta cu conductorul, gestul lui mam-mare de a se inchina cand pleaca trenul ) releva faptul ca sunt inculte, avand un limaj de mahala .
Aceasta categorie estetica se intalneste si in schita D-l Goe, unde izvoraste atat din relatarea faptelor, cat si din comportarea personajelor, din felul lor de a vorbi.
De aceea este prezent comicul de stuatie, de caracter si de limbaj, iar dintre formele lui se remarca, deopotriva, umorul si ironia.
Desi ambele se incadreaza comicului, umorul presupune vointa, simpatie si intelegere, pe cand ironia este un mod de a lua in ras, de a se dezaproba, de a critica .
Bunaoara, autorul priveste cu ingaduinta multe din nazbatiile lui Goe sau atitudinea, nu in putine cazuri, inconstienta a insotitoarelor lui. Nerabdarea lui Goe, pierderea palariei, disputa dintre doamne si conducator, blocarea in cabina de toaleta, tragerea semnalului de alarma sunt tot atatea intamplari pe care autorul nu le sanctioneaza si nici chiar felul de a vorbi al personajelor nu este dezaprobat de catre acesta, pentru ca este omeneste sa accepte dorinta oricarei persoane de a parea altfel si altceva decat este in realitate.
Insa atunci cand obraznicia baiatului si toleranta familiei intrece orice limita, Caragiale devine neiertator, caustic prin atitudinea pe care o adopta. Astfel, el este ironic atunci cand remarca faptul ca Goe este dus la Bucuresti '' ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta '', ca si atunci cand se refera la grija exagerata a bunicii : '' (...) s-ar intreba oricine, care nu stie cata grija are mam'mare si cata prevedere. Cum era sa plece baiatul numai cu palaria de paie?daca se intampla sa ploua sau racoare? '' aceeasi ironie dispretuitoare degaja si diminutivele '' nepotel '' si '' puisor '',care nu sunt folosite de insotitoarele lui Goe ci de autor in relatarea intamplarilor.
Ironia este la fel de usturatoare si in finalul schitei, atunci cand scriitorul sugereaza ideea ca asupra faptasului care a tras semnalul de alarma planeaza incertitudinea in ciuda tuturor evidentelor : '' nu se poate sti cine a tras manivela ''.
Umorul izvoaraste din comicul de situatie, asa cum se poate observa din intamplarile enumerate anterior : nerabdarea lui Goe, pierderea palariei etc. Totodata se realizeaza insa si prin discrepanta dintre ceea ce sunt personajele si ceea ce vor sa para. Astfel, toate cele trei insotitoare, vor sa creeze impresia ca apartin claselor sociale avute si de aceea se straduiesc - fara a reusi insa - sa afiseze o anumita atitudine aristocrata, fie prin limaj, fie prin comportare.
Efectul insa este opus pentru ca expresiile frantuzesti sunt folosite incorect ( sunt stalcite ), iar alte gesturi si atitudine ( cearta cu conductorul, gestul lui mam-mare de a se inchina cand pleaca trenul ) releva faptul ca sunt inculte, avand un limaj de mahala .
Tag-uri: i. l. caragiale, schite, comedie umana |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :