FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,395
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Sfarsitul vietii generalului cartaginez Hannibal

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Sfarsitul vietii generalului cartaginez Hannibal

 Q:   Intreaba despre Sfarsitul vietii generalului cartaginez Hannibal       
Hărţuit de romani, ce reluaseră tactica inţeleaptă a Iui Cunctator, fără ajutoarele promise din metropolă, pierzand şi ultimele speranţe (ce şi le pusese în oştirea din Hispania, pe care Hasdrubal reuşise s-o treacă peste Alpi, dar nu şi peste raul Metaurus, unde fu zdrobită, în 207 î.e.n., de oastea romană comandată de Livius Salinator şi în cea comandată de Mago, distrusă şi aceasta, în Liguria, în 205 î.e.n.), Hannibal se văzu treptat părăsit de aliaţii italici şi redus la situaţia de străin pe care o trăise cand începuse invadarea Italiei.

După un şir necurmat de victorii, de-a lungul a mai bine de 15 ani cat stătuse în mijlocul teritoriului inamic, fapt uni c în analele războaielor, Hannibal obţine o ultimă victorie în Peninsulă, la Crotona (în 204 î.e.n.) şi este nevoit să revină precipitat în Cartagina, chemat de senatul înspăimantat de evoluţia oştirii romane comandate de Scipio în Africa: cucerirea cetăţilor Utica şi Tunes (204 şi 203 î.e.n.) şi alianţa acestuia cu regele numid Masinissa. (Parte din numizi, credincioşi fostului rege Syphax, detronat de Masinissa, a continuat a se bate alături de Hannibal.)

Şi, cu toate că nu avu suficient timp de pregătire,Hannibal reuşi să transforme o bătălie ce părea pierdută dinainte într-o lungă şi sangeroasă rezistenţă, în care sorţii victoriei păreau favorabili cand lui Hannibal, cand lui Scipio. La începutul luptei, larma asurzitoare a goarnelor sperie cei 80 de elefanţi dispuşi de Hannibal, din motivaţie psihologică, în linia întîi. Ei se năpustiră înapoi, clătinînd cavaleria numidă rămasă credincioasă Cartaginei (siphaxiştii).Mai numeroasa cavalerie numidă a lui Masinissa, precum şi un atac impetuos dat pe celălalt flanc punic, cel drept, cu două legiuni sub comanda chestorului Cnaeus Laelius, desă-varşiră dezorganizarea dispozitivului oştirii lui Hannibal. Oştirea cartagineză fu încercuită şi silită să cedeze.

A fost prima şi ultima infrangere a genialului cartaginez, la Zama Regia, în Zeugitania, la 29 octombrie 202 î.e.n. Pacea impusă Cartaginei fu extrem de grea: renunţarea la insulele din Mediterana, Ia flotă (mai puţin 10 nave), la o parte din teritoriu, la dreptul de a purta război fără aprobarea romană, precum şi plata unei imense despăgubiri de război, de 10 000 de talanţi de argint.

Practic, Cartagina fu redusă la condiţia unui teritoriu supus. Hannibal, între puţinii care-şi păstraseră nădejdea şi luciditatea, în descurajarea şi dezordinea ce stă-paneau statul cartaginez, încercă, de pe poziţia de suffet ce şi-o caştigase, să modernizeze structurile statale aplicand îndrăzneţe reforme în economie şi în viaţa politică şi militară. Denunţat Romei de duşmanii din „partida păcii", pentru că urmărea creşterea puterii Cartaginei, Hannibal fu silit să ia drumul exilului asiatic, stabilindu-se, datorită comunităţii de politică şi de interese, în Siria lui Antiochos al III-lea, rămas între puţinii ce se opuneau expansiunii romane.

Dar înfrangerea acestuia (în 189 î.e.n. la Magnesia) îl obligă pe Hannibal să-şi caute alt adăpost, apeland, după un scurt popas cretan (în cetatea Gortyna), la Prusias a] Bithyniei. într-atat era, însă, de mare teama Romei, încat Hannibal şi bătran şi lipsit de mijloace neliniştea. Astfel că solii „Cetăţii eterne" obţinură de la Prusias permisiunea de a-l aresta şi a-l duce la Roma. Soldat pană în ultima sa clipă, aşa cum fusese în întreaga sa viaţă, Hannibal nu putu accepta ideea de a fi prizonierul Romei.

Inainte ca romanii să-l captureze, la Libyssa (Dil de astăzi), Hannibal înghiţi otrava. Centurionul roman care intră în casă în fruntea soldaţilor săi îl auzi murmurand: „Mor pentru a-i scăpa pe romani de teribila frică ce-i chinuie, şi nu-i iasă să aştepte ca un sărman moşneag să se stingă de moarte bună". Era în anul 183 î.e.n., acelaşi în care pierea şi singurul general roman ce-l înfran-sese pe cimpul de luptă. Prestigiul acestei personalităţi şi ecoul faptelor sale în lumea romană fură atat de ample, încat mai tarziu un împărat roman, Septimius Severus, puse să i se construiască un impunător mormant la Libyssa.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 04 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :