Fenomen complex si contradictoriu a carui apreciere oscileaza intre elogiu global si negare violenta.

Dupa terminarea razboiului prin capitularea Germaniei fasciste, in tarile "eliberate" de armatele sovietice a inceput stalinizarea, trecerea fortata la comunism, dupa model sovietic. Daca in domeniul economic industrializarea fortata, cooperativizarea agriculturii au dus la rezultate catastrofale, nu mai putin catastrofale sunt rezultatele ideologizarii in domeniul culturii si al invatamantului.

a.) se pune accent pe impunerea cu orice pret a invataturii marxist-leniniste, indiferent de conditii, de nivelul de dezvoltare, de particularitatile locale.
b.) sunt negate toate marile valori ale culturii si literaturii romane, socotite retrograde, idealiste, reactionare.
c.) se impune t ot mai mult teoria celor doua limbi de origine latina din rasaritul europei: limba moldoveneasca de dincolo de Prut, si limba romana de dincoace de Prut.
d.) se pune in circulatie si teoria celor doua culturi: cultura socialista progresista, valoroasa si cultura burgheza, perimata, reactionara.
e.) deasemenea se vorbeste tot mai mult despre caracterul de clasa a literaturii, intelegand prin acesta literatura proletariatului inaintata, valoroasa si literatura burghezo-mosieresti, decadenta, depasita.

I. Perioada cuprinsa intre 1944 si 1949

Deosebit de grea pentru intelectualii romani, condamnati de noul regim la marginalizare si disparitie lenta.

Intelectualii valorosi sunt condamnati la ani grei de inchisoare, sau obligati sa traiasca izolat in conditii mizere (domiciliu fortat in Baragan). [Constantin Noica, Adrian Marinou, Petre tutea, Mircea Vulcanescu, Vasile Voiculescu, Nicolae Balota]

Mari personalitati ale vietii universitare au fost scoase de la catedra. [Lucian Blaga, George Calinescu, Tudor Vianu]

Au fost interzise marile reviste. [Convorbiri literare, Gandirea, Revista fundatilor regale]

Apar publicatii noi, obligate sa se conformeze noii ideologii. Astfel intre 1945-1946 N.D.Cocea scoate Victoria, la care colaboreaza Geo Dumitrescu, Alexandru Piru, Geo Bogza, Ion Caraion.

Intre 1944-1949 Calinescu reuseste sa scoata publicatiile Tribuna poporului, Natiunea, Lumea in jurul carora se grupeaza tineri poeti si prozatori: Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Marin Preda, ªerban Cioculescu, Geo Bogza, etc.

II. Perioada cuprinsa intre 1950 si 1960

Se inregistreaza o intensificare a dogmatismului. Defapt acest deceniu a fost numit deceniul prolet-cultismului, sau obsedantul deceniu (Marin Preda).

Sunt scosi din circuitul viu al culturii si literaturii, din manualele scolare mari personalitati ca Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu. Continua directionarea creatiei literare, se scrie o literatura de comanda, care respecta principiile realismului socialist: operele trebuiau sa reflecete noua realitate a tarii, transformarile de la orase si sate.

Ca urmare au aparut o serie intreaga de subproductii (opere ratate) cu personaje schematice, cu un continut tezist, opere fara nici o valoare, dar care ilustrau lozincile epocii.

Cartile aparute acum sunt copii fotografice ale realitatii, triumfaliste, care pacatuiesc printr-o insuficienta transfigurare artistica a realitatii.

Dintre creatorii reprezentativi pentru aceasta epoca amintim pe Mihai Beniuc, care s-a vrut si a ramas tobosarul timpurilor noi, stegarul partidului. [Marina Dragos, Victor Tulbure, Dan Desliu, Veronica Porumbacu, A. Toma, Alexandru Sachia]

Marii creatori pentru a supravietui sunt obligati sa faca compromisuri, de exemplu Sadoveanu scrie doua romane complet lipsite de valoarea artistica: Mitrea Cocor, Pauna mica.

In provincie apar o serie de publicatii noi, in care se publica literatura de comanda dupa model sovietic: Iasiul nou, Scrisul Banatean, Steaua, Tribuna.

Treptat in strainatate se constituie exilul romanesc reprezentat de Mircea Eliade, Eugen Cioran, Nicolae Balota, etc.

III. Perioada cuprinsa intre 1963 si 1970

Este o etapa de deschidere, de „dezghet”. Incepe readucerea in actualitate a marilor personalitati (scriitori, filozofi), de exemplu Liviu Rusu si Tudor Vianu repun in valoare opera critica a lui Titu Maiorescu.

Sunt introduse in circuitul viu al literaturii mari personalitati ca Tudor Arghezi si Lucian Blaga. Se stabilesc contacte cu occidentul.

Reapar publicatii valoroase, ca Convorbiri literare; Gazeta literara se transforma in Romania literara.

Criticul Dumitru Mihu incepe reeditarea romanelor lui Mircea Eliade: Maitreyi si Nunta in cer.

IV. Perioada cuprinsa intre 1971 si 1989

Este o noua faza a dogmatismului. Incepand cu plenara din 1971 incepe din nou directionarea culturii si a literaturii de catre partid. Astfel creatorii sunt obligati sa se inspire din trecutul national si din actualitatea socialista, glorificand marile infaptuiri ale „epocii de aur”.

Paralel incepe un daunator cult al personalitatii lui Ceausescu. Se merge si in dirctia unui nationalism ingust, prin deviza prin noi insine. Se inaspreste cenzura. Se constituie treptat o disidenta interna, reprezentata de Ana Blandiana, Mircea Dinescu, ªtefan Augustin Doinas.

Deci cele patru etape postbelice sunt:
I. etapa stalinizarii
II. deceniul prolet-cultismului, sau obsedatul deceniu
III. etapa de dezghet, de deschidere
IV. dogmatismul perioadei ceausiste

Criticii literari sunt preocupati de valorificarea si ierarhizarea creatiei literare postbelice. Un critic literar propune urmatoarea clasificare:

1. literatura oportunista (literatura de partid):
Mihai Beniuc, Dan Desliu, Adrian Paunescu
2. literatura opozitionista (scriitori care s-au opus ferm regimului comunist):
Vintila Horea, Dorin Tudoran, Mircea Eliade
3. literatura subversiva (cuprinde disidenti, dar in limitele cenzurii)
Marin Preda, Ion Caraion, Augustin Buzura, Leonid Dimov
4. literatura evazionista (creatori insensibili, indiferenti la fenomenul puterii)
Vasile Voiculescu, ªtefan Banulescu

Clasificarea este incompleta pentru ca are in vedere numai atitudinea politica si se ignora valoarea artistica.

Un eseist francez vorbeste de o patrie interioara a scriitorilor, fiecare cu individualitatea, cu specificul sau. In acest sens se poate constitui o astfel de patrie interioara a valorilor perene in care sa stea alaturi proza contestatarului Paul Goma cu romanul Groapa lui Eugen Barbu si poeziile lui Mircea Dinescu.

Dupa revolutie s-a constituit o literatura carcerala (literaturii inchisorii), alcatuita din jurnale, memorii ale celor care au cunoscut gulagul romanesc.

I. reprezentantii prozei contemporane: Marin Preda, Fanus Neagu, Eugen Barbu, ªtefan Banulescu, Petru Dumitriu, D.R. Popescu, Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban.
II. reprezentantii poeziei contemporane: Nichita Stanescu, Emil Bota, Marin Sorescu, Leonid Dimov, ªtefan Augustin Doinas.
III. dramaturgie: Horea Lovinescu, Marin Sorescu, Teodor Mazliu, Ion Baiesu.
IV. critica si istoria literara: Paul Cornea, Alexandru Piru, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion.
V. exista si o literatura a exilului, reprezentata de Eugen Ionescu (drama absoluta), Vintila Horea, Mircea Eliade, Emil Cioran.

---

Tag-uri: referat, progresie, cultura, literatura

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---