Statistics:
Visits: 1,835 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Gabriel Garcia Marquez - Autorul si opera sa
Q: | Intreaba despre Referat despre Gabriel Garcia Marquez - Autorul si opera sa |
Gabriel Garcia Marquez se naste in 1928 la Aracataca (Columbia). La 17 ani isi face ucenicia de ziarist la Barranquilla, unde participa la furtunoasele intalniri ale grupului "La Cueva" ("Pestera"). Intra apoi in redactia ziarului "El Espectador " din Bogota. Din aceasta perioada dateaza primele povestiri, care vor alcatui, in 1962, volumul Funeraliile Mamei Mari (" Los Funerales de la Mama Grande "). Studiaza dreptul, iar la Roma urmeaza cursuri de arta cinematografica. Profeseaza jurnalismul in Venezuela, Franta, Mexic, Spania.
Romanele lui, in ordinea aparitiei sunt: Pleava (1955), Colonelului nu are cine sa-i scrie (1961), Ceasul rau (1962), Un veac de singuratate (1967), Toamna patriarhului (1974), Cronica unei morti anuntate (1981), Dragostea in vremea holerei (1985), Ge neralul in labirintul sau (1989), Despre dragoste si alti demoni (1994).
In 1982 primeste Premiul Nobel pentru literatura.
Un veac de singuratate. Prezentare generala
Detasat din acest traiect al prozei lui Gabriel Garcia Marquez, romanul Un veac de singuratate este, indiscutabil, o capodopera a scrisului autorului in cauza, o carte despre care ziarul Le Monde scria ca" a atins expresia perfecta, cea mai patetica a singuratatii omului sud-american ". Aceasta scriere imbogateste literatura universala cu o viziune moderna asupra lumii, mediata printr-o constructie epica baroca, fuziune de real si fantastic, ce vizeaza deopotriva realitati sociale, politice, istorice si spirituale ale unui spatiu de cultura hispanica. Critica literara a situat formula epica a romanului in categoria"suprarealismului folcloric si a realismului magic", tocmai datorita acestei coexistente de elemente care asigura si originalitatea cartii.
Substanta textului o formeaza prezenta a doua planuri de facturi diferite: un prim-plan care surprinde povestea familiei Buendia si a satului pe care acesta il intemeiaza si un al doilea, dezvoltat ca o permanenta anexa la cel dintai, planul semnificatiilor care proiecteaza evenimentele intr-o parabola a reeditarii experientei omenirii, de la prima revelatie pana la apocalipsa.
Actiunea cunoaste, in roman, o localizare mitica, satul Macondo, inconjurat de ape, si o datare temporara similara.
Cautand o iesire la mare, in drum spre tara pe care nu le-o fagaduise nimeni, cateva familii, intre care si cea a lui Jose Arcadio Buendia, scruteaza un orizont necunoscut si, renuntand, intemeiaza satul Macondo.Acesta este pretextul istoriei.
Scene de razboi (razboiul civil, rascoalele conduse de generalul Aureliano Buendia), de dragoste, de viata si de moarte, de cunoastere si de dezalcatuire formeaza cuprinsul ei. Cele sapte generatii ale neamului Buendia nu prezinta tipuri umane sau psihologii precizate, ci evidentiaza prezente epice care traiesc sub semnul neobisnuitului. Cu o singura exceptie, Ursula, care incearca sa tempereze, prin prudenta sa, actiunile excentricului sau sot, toate personajele romanului ofera o nota de pitoresc ansamblului si un argument suprarealist in analiza lui. Jose Arcandio Buendia experimenteaza toata viata alchimia aurului si moare legat de un copac, tiganul Melchiade se intoarce din moarte nemaiputand suporta atata singuratate, tanara Rebeca mananca de disperare bulgari de pamant si tencuiala, Pietro Crespi trimite iubitei lui fluturi impaiati, colonelul Aureliano Buendia organizeaza treizeci si doua de rescoale armate, fiind invins de tot atatea ori, si are saptesprezece fii de la femei diferite, Armaranta Ursula se intoarce de la Bruxelles cu un sot legat cu o panglica de matase – si acestea sunt doar cateva evenimente legate de existenta eroilor.
Pe masura ce naratiunea inainteaza, durata cunoaste si sufera diferite avaturi: personajele incearca imoralitatea prin boala insomniei, urmata de amnezie; apoi, aceasi eroi asista la deteriorarea progresiva a timpului sau incearca sa-si supuna temporalitatea, coreland principalele acte de vointa cu momentele esentiale ale existentei ; finalul romanului integreaza timpul individual cu varianta lui colectiva, in durata eterna.
Dragostea, asa cum apare ea in roman, ar putea fi singura cale de salvare a umanitarii, daca ea n-ar fi sfida orice norme morale si n-ar fi redusa la aspectul sau instinctual. Ridicula sau incestuoasa, iubirea este in versiunea lui Garcia Marquez, un factor distructiv al cetatii simbolice, construite de curand si din renuntare.
Singuratatea defineste cel mai bine romanul in discutie, prin cele doua acceptii pe care le comporta: ea poate functiona ca privilegiu, cand este convertita in intelepciune sau abilitate, dar cel mai adesea dezumanizeaza, pentru ca este – cum spune autorul -"opusul solidaritatii".
Stilul in care este redactat romanul oscileaza permanent intre realism descrierilor secventelor razboinice ( campaniile militare ), lirismul derivat din sentimentul naturii ( veranda cu begonii a Ursulei ) si notatiile despre spectacolul grotesc al erotismului ( viata lui Pilar Ternera ). Aspectele acestea nu exista decat alternandu-se reciproc, subminand ideea de frumos si candoare.
Romanele lui, in ordinea aparitiei sunt: Pleava (1955), Colonelului nu are cine sa-i scrie (1961), Ceasul rau (1962), Un veac de singuratate (1967), Toamna patriarhului (1974), Cronica unei morti anuntate (1981), Dragostea in vremea holerei (1985), Ge neralul in labirintul sau (1989), Despre dragoste si alti demoni (1994).
In 1982 primeste Premiul Nobel pentru literatura.
Un veac de singuratate. Prezentare generala
Detasat din acest traiect al prozei lui Gabriel Garcia Marquez, romanul Un veac de singuratate este, indiscutabil, o capodopera a scrisului autorului in cauza, o carte despre care ziarul Le Monde scria ca" a atins expresia perfecta, cea mai patetica a singuratatii omului sud-american ". Aceasta scriere imbogateste literatura universala cu o viziune moderna asupra lumii, mediata printr-o constructie epica baroca, fuziune de real si fantastic, ce vizeaza deopotriva realitati sociale, politice, istorice si spirituale ale unui spatiu de cultura hispanica. Critica literara a situat formula epica a romanului in categoria"suprarealismului folcloric si a realismului magic", tocmai datorita acestei coexistente de elemente care asigura si originalitatea cartii.
Substanta textului o formeaza prezenta a doua planuri de facturi diferite: un prim-plan care surprinde povestea familiei Buendia si a satului pe care acesta il intemeiaza si un al doilea, dezvoltat ca o permanenta anexa la cel dintai, planul semnificatiilor care proiecteaza evenimentele intr-o parabola a reeditarii experientei omenirii, de la prima revelatie pana la apocalipsa.
Actiunea cunoaste, in roman, o localizare mitica, satul Macondo, inconjurat de ape, si o datare temporara similara.
Cautand o iesire la mare, in drum spre tara pe care nu le-o fagaduise nimeni, cateva familii, intre care si cea a lui Jose Arcadio Buendia, scruteaza un orizont necunoscut si, renuntand, intemeiaza satul Macondo.Acesta este pretextul istoriei.
Scene de razboi (razboiul civil, rascoalele conduse de generalul Aureliano Buendia), de dragoste, de viata si de moarte, de cunoastere si de dezalcatuire formeaza cuprinsul ei. Cele sapte generatii ale neamului Buendia nu prezinta tipuri umane sau psihologii precizate, ci evidentiaza prezente epice care traiesc sub semnul neobisnuitului. Cu o singura exceptie, Ursula, care incearca sa tempereze, prin prudenta sa, actiunile excentricului sau sot, toate personajele romanului ofera o nota de pitoresc ansamblului si un argument suprarealist in analiza lui. Jose Arcandio Buendia experimenteaza toata viata alchimia aurului si moare legat de un copac, tiganul Melchiade se intoarce din moarte nemaiputand suporta atata singuratate, tanara Rebeca mananca de disperare bulgari de pamant si tencuiala, Pietro Crespi trimite iubitei lui fluturi impaiati, colonelul Aureliano Buendia organizeaza treizeci si doua de rescoale armate, fiind invins de tot atatea ori, si are saptesprezece fii de la femei diferite, Armaranta Ursula se intoarce de la Bruxelles cu un sot legat cu o panglica de matase – si acestea sunt doar cateva evenimente legate de existenta eroilor.
Pe masura ce naratiunea inainteaza, durata cunoaste si sufera diferite avaturi: personajele incearca imoralitatea prin boala insomniei, urmata de amnezie; apoi, aceasi eroi asista la deteriorarea progresiva a timpului sau incearca sa-si supuna temporalitatea, coreland principalele acte de vointa cu momentele esentiale ale existentei ; finalul romanului integreaza timpul individual cu varianta lui colectiva, in durata eterna.
Dragostea, asa cum apare ea in roman, ar putea fi singura cale de salvare a umanitarii, daca ea n-ar fi sfida orice norme morale si n-ar fi redusa la aspectul sau instinctual. Ridicula sau incestuoasa, iubirea este in versiunea lui Garcia Marquez, un factor distructiv al cetatii simbolice, construite de curand si din renuntare.
Singuratatea defineste cel mai bine romanul in discutie, prin cele doua acceptii pe care le comporta: ea poate functiona ca privilegiu, cand este convertita in intelepciune sau abilitate, dar cel mai adesea dezumanizeaza, pentru ca este – cum spune autorul -"opusul solidaritatii".
Stilul in care este redactat romanul oscileaza permanent intre realism descrierilor secventelor razboinice ( campaniile militare ), lirismul derivat din sentimentul naturii ( veranda cu begonii a Ursulei ) si notatiile despre spectacolul grotesc al erotismului ( viata lui Pilar Ternera ). Aspectele acestea nu exista decat alternandu-se reciproc, subminand ideea de frumos si candoare.
Tag-uri: ziarist, literatura, realism, roman |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :