Statistics:
Visits: 1,306 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Planetele si satelitii
Q: | Intreaba despre Planetele si satelitii |
Sistemul solar este format din nouă planete care se învârt pe orbite proprii în jurul Soarelui, în direcţia acelor de ceasornic. In funcţie de poziţia lor faţă de acesta ele se clasifică în trei categorii: planete telurice, planete gigant şi planete îndepărtate.
Planetele telurice sunt cele mai apropiate de Soare , în categoria acestora intrând Mercur, Venus, Pământ şi Marte. Sunt alcătuite din roci destul de dense, iar suprafaţa lor, numită crustă sau scoarţă, este solidă. în timp, aceste planete au evoluat, pierzând învelişul de gaz uşor, atmosfera lor actuală provenind din gazul lor propriu.
Planetele gigant se află depărtate de Soare şi din această categorie fac parte Jupi ter şi Saturn. Diametrul lor este foarte mare în raport cu al celorlalte planete (Jupiter are diametrul de 11 ori mai mare decât al Pământului). Cu un nucleu de roci în gheaţă şi fără suprafaţă solidă, ele au evoluat prea puţin, păstrându-şi învelişul iniţial alcătuit pe bază de hidrogen şi heliu. Sunt înconjurate de inele de materie.
Planetele îndepărtate sunt cele situate cel mai departe de Soare, după cum arată şi denumirea. Acestea sunt Uranus, Neptun şi Pluto. Sunt formate din gaze, sunt înconjurate de inele, iar nucleul lor conţine o mare cantitate de gheaţă
în jurul planetelor mari (în afară de Mercur şi Venus) se învârt corpuri cereşti de dimensiuni reduse. Acestea se numesc sateliţi.
Sateliţii sunt în număr de 61 şi se împart în trei categorii: mari, de dimensiuni mijlocii şi mici. Cei mai mari sunt Luna şi cei patru sateliţi ai lui Jupiter (Europa, Ganimede, Callistro Io), satelitul reprezentativ al lui Saturn (Titon) şi cel al lui Neptun (Triton). Ei sunt formaţi din amestec de gheaţă şi roci. în jurul planetelor Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto se află sateliţii mijlocii, formaţi de asemenea dintr-un amestec de gheaţă şi roci. Sateliţii cei mai mici (minisateliţii), Phobos şi Deimos, gravitează în jurul planetei Marte. Marea particulariatate a planetelor Saturn şi Jupiter este dată de sistemul de inelele rare le înconjoară. Planeta cea mai caldă este Venus (400° C la sol) iar planeta cu cel mai mare număr de sateliţi este Saturn ( 28).
Cinci dintre planete (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn) au fost descoperite cu ochiul liber, încă din Antichitate. Uranus a fost desoperită în 1781, de către William Herschel, iar Neptun, în 1845, de către Johann Galle.
Planetele telurice sunt cele mai apropiate de Soare , în categoria acestora intrând Mercur, Venus, Pământ şi Marte. Sunt alcătuite din roci destul de dense, iar suprafaţa lor, numită crustă sau scoarţă, este solidă. în timp, aceste planete au evoluat, pierzând învelişul de gaz uşor, atmosfera lor actuală provenind din gazul lor propriu.
Planetele gigant se află depărtate de Soare şi din această categorie fac parte Jupi ter şi Saturn. Diametrul lor este foarte mare în raport cu al celorlalte planete (Jupiter are diametrul de 11 ori mai mare decât al Pământului). Cu un nucleu de roci în gheaţă şi fără suprafaţă solidă, ele au evoluat prea puţin, păstrându-şi învelişul iniţial alcătuit pe bază de hidrogen şi heliu. Sunt înconjurate de inele de materie.
Planetele îndepărtate sunt cele situate cel mai departe de Soare, după cum arată şi denumirea. Acestea sunt Uranus, Neptun şi Pluto. Sunt formate din gaze, sunt înconjurate de inele, iar nucleul lor conţine o mare cantitate de gheaţă
în jurul planetelor mari (în afară de Mercur şi Venus) se învârt corpuri cereşti de dimensiuni reduse. Acestea se numesc sateliţi.
Sateliţii sunt în număr de 61 şi se împart în trei categorii: mari, de dimensiuni mijlocii şi mici. Cei mai mari sunt Luna şi cei patru sateliţi ai lui Jupiter (Europa, Ganimede, Callistro Io), satelitul reprezentativ al lui Saturn (Titon) şi cel al lui Neptun (Triton). Ei sunt formaţi din amestec de gheaţă şi roci. în jurul planetelor Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto se află sateliţii mijlocii, formaţi de asemenea dintr-un amestec de gheaţă şi roci. Sateliţii cei mai mici (minisateliţii), Phobos şi Deimos, gravitează în jurul planetei Marte. Marea particulariatate a planetelor Saturn şi Jupiter este dată de sistemul de inelele rare le înconjoară. Planeta cea mai caldă este Venus (400° C la sol) iar planeta cu cel mai mare număr de sateliţi este Saturn ( 28).
Cinci dintre planete (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn) au fost descoperite cu ochiul liber, încă din Antichitate. Uranus a fost desoperită în 1781, de către William Herschel, iar Neptun, în 1845, de către Johann Galle.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 08 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :