Statistics:
Visits: 1,346 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
O noapte furtunoasa - continut
Q: | Intreaba despre O noapte furtunoasa - continut |
Furtuna porneste in momentul in care sunt provocate ambiturile in care sunt amenintate interesele peronale. Fiecare seactioneaza in functie de propria obsesie si toti au impresia ca stiu adevarul, dar niciunul nu reuseste sa vada dincolo de ceea ce-I dicteaza viziunea personala asupra situatiei.
Astfel, Jupan Dumitrache, departe de a fi gelos (sentiment ce i-ar contrazice nzdruncinata incredere in sine) este iritat la culme de insolenta ‘bagabontului’ care asalteaza castitatea inespungabila a Vetei, faptul constituind o ofensa mortala pentru domnul si stapanul ei :’Apoi sa stiu de bine ca intru in crenienal. Nu ca mi-e frica de ceva, dar am ambit, domnule, am ambit.’
Gelozia, care la jupan nu ar avea loc de ambit, o gasim la Chiriac, caci provine si din er otism si din redesteptarea unor resentimente de inferioritate a caror solutie o gasise in iubirea stapanei. In fata situatiei actiunile sale au accente melodramatic: ‘Vezi dumneata spanga asta? Adioa viata! Da, sunt nebun, foreste ca sunt nebun, m-ai innebunit dumneata?!’.
La Veta intalnim o forma de pasiune erotica inflacarata si o suferinta pe masura (‘Ce folos cata fericire am avut un an, daca intr-o zi mi-am plans-o toata!’). Este usor sa depistam la ea actiunile femeii victim a epocii patriarhale ; de aceea dramaturgul pare mai bland in ceea ce o priveste. Totusi publicul surade cand recita singura versuri de dragoste si le asociaza portetului lui Chiriac. Da de gandit si faptul ca este tot timpul suspectata si amenintata si de jupan, in cazul unor dovezi clare, si in special de Chiriac. De ce este vizata numai ea.
Desigur, dupa cum am mai spus, cei doi sunt in totalitate acaparati de ambituri, incat nu pot vedea altceva, insa mesajul autorului contine aici si o a doua conotatie critica la adresa Vetei, care se face vinoivata de adulter ; numai ca nu de acela de care este acuzata .
In noaptea aceasta toti sunt agitati ; desi afiseaza calm unii fata de altii, acest lucru este numai in aparente. Cand cea mai ica greseala poate starni furtuna Veta testeaza nervii spectatorilor prin neatentii si inventii periculoase care scapa in roice situatie. Inevitabilul se produce, culmea, nu din cauza evidentei strigatoare la cer a situatiei ci (si aici putem vorbi de genul sadic al dramaturgului, care-si perpeleste personajele si spectatorii la foc mic ) din cea mai ridicola greseala, o cifra inversata.
In ultima secunda, situatia se calmeaza : atitudinile se schimba brusc (Rica trece de la statutul de ‘mate fripte’ la cel de ‘ai nostrii’) astfel incata totul sa revina la normal.
Astfel, Jupan Dumitrache, departe de a fi gelos (sentiment ce i-ar contrazice nzdruncinata incredere in sine) este iritat la culme de insolenta ‘bagabontului’ care asalteaza castitatea inespungabila a Vetei, faptul constituind o ofensa mortala pentru domnul si stapanul ei :’Apoi sa stiu de bine ca intru in crenienal. Nu ca mi-e frica de ceva, dar am ambit, domnule, am ambit.’
Gelozia, care la jupan nu ar avea loc de ambit, o gasim la Chiriac, caci provine si din er otism si din redesteptarea unor resentimente de inferioritate a caror solutie o gasise in iubirea stapanei. In fata situatiei actiunile sale au accente melodramatic: ‘Vezi dumneata spanga asta? Adioa viata! Da, sunt nebun, foreste ca sunt nebun, m-ai innebunit dumneata?!’.
La Veta intalnim o forma de pasiune erotica inflacarata si o suferinta pe masura (‘Ce folos cata fericire am avut un an, daca intr-o zi mi-am plans-o toata!’). Este usor sa depistam la ea actiunile femeii victim a epocii patriarhale ; de aceea dramaturgul pare mai bland in ceea ce o priveste. Totusi publicul surade cand recita singura versuri de dragoste si le asociaza portetului lui Chiriac. Da de gandit si faptul ca este tot timpul suspectata si amenintata si de jupan, in cazul unor dovezi clare, si in special de Chiriac. De ce este vizata numai ea.
Desigur, dupa cum am mai spus, cei doi sunt in totalitate acaparati de ambituri, incat nu pot vedea altceva, insa mesajul autorului contine aici si o a doua conotatie critica la adresa Vetei, care se face vinoivata de adulter ; numai ca nu de acela de care este acuzata .
In noaptea aceasta toti sunt agitati ; desi afiseaza calm unii fata de altii, acest lucru este numai in aparente. Cand cea mai ica greseala poate starni furtuna Veta testeaza nervii spectatorilor prin neatentii si inventii periculoase care scapa in roice situatie. Inevitabilul se produce, culmea, nu din cauza evidentei strigatoare la cer a situatiei ci (si aici putem vorbi de genul sadic al dramaturgului, care-si perpeleste personajele si spectatorii la foc mic ) din cea mai ridicola greseala, o cifra inversata.
In ultima secunda, situatia se calmeaza : atitudinile se schimba brusc (Rica trece de la statutul de ‘mate fripte’ la cel de ‘ai nostrii’) astfel incata totul sa revina la normal.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 08 May '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :