Femeia gravidă are o stare sufletească mai deosebită, este mai iritabilă şi suportă mai greu emoţiile. Atât soţul şi familia, cât şi tovarăşii de muncă trebuie să ţină seama de starea deosebită în care se află şi să o menajeze. Trebuie creată o atmosferă de optimism, de bună înţelegere.

Lecturile triste, veştile rele, filmele şi spectacolele deprimante nu sunt de nici un folos. Femeia uterului trebuie să privească cu încredere dezvoltarea sarcinii şi să aştepte în linişte deznodământul.

O bună igienă psihică asigură o dezvoltare normală a sarcinii şi un făt sănătos, în timp ce o viaţă agitată, neliniştită poate duce la avort sau naştere prematură.

Gravida trebuie să doarmă 7 —8 ore noaptea şi să se odihnească cel pu ţin o oră sau două după masa de prânz. Ea nu trebuie să-şi întrerupă activitatea obişnuită, cel puţin în prima parte a sarcinii.

Condiţiile de muncă obişnuite nu trebuie schimbate decât dacă prin natura lor (eforturile fizice exagerate, statul prelungit în picioare, trepidaţii, prezenţa unor substanţe chimice) pot influenţa evoluţia sarcinii. Se poate merge până la schimbarea temporară a locului de muncă, atunci când se observă anumite tulburări.

Muncile gospodăreşti obişnuite nu sunt contraindicate pentru gravidă.

Sportivele pot continua antrenamentele, cu excepţia celor care necesită eforturi (schiul, săriturile, înotul de viteză), dar se recomandă să nu participe la competiţii.

Băile la ştranduri şi la mare sunt permise cu moderaţie în primele luni, ca şi plaja în orele de dimineaţă, când soarele nu este prea puternic. Mersul pe jos, mai ales în ultimele luni, este recomandabil pentru femeia gravidă.

Gimnastica medicală specială pentru gravide, având ca scop mărirea capacităţii respiratorii şi dezvoltarea muşchilor abdomenului' se poate executa până In ultima zi de sarcină, exceptând cazul în care femeia are contracţii uterine sau mici pierderi de sânge.

Călătoriile în timpul sarcinii se pot face în primele şase luni cu orice mijloc de transport confortabil. în ultimele două luni nu se recomandă ca gravida să călătorească pe distanţe mai mari cu nici un vehicul, deoarece călătoria poate să fie un factor declanşator al naşterii.

De cantitatea şi mai ales de calitatea alimentelor consumate de gravidă depinde buna dezvoltare a fătului. Dacă în alimentaţie nu există substanţele necesare dezvoltării fătului, toate aceste substanţe vor fi luate din rezervele mamei, care slăbeşte, se anemiază. în alimentaţia unor gravide se observă două tendinţe diametral opuse şi deopotrivă de nefondate ştiinţific: supra-alimentaţia şi subnutriţia.

Regimul alimentar al gravidei nu trebuie să difere în linii mari de cel dinaintea sarcinii, dar va conţine toate principiile nutritive: proteine (carne, peşte, ouă, lapte şi derivate), glucide (dulciuri, cereale, paste făinoase), grăsimi (unt, untdelemn, margarina), săruri minerale (calciu, fosfor, fier) şi vitamine. Alimentaţia unilaterală, capricioasă, pe baza unor alimente preferate este dăunătoare, deoarece carenează organismul.

În prima parte a sarcinii, când apar greţuri şi uneori chiar vărsături, gravida va mânca cu precădere alimente uşoare, pe care le tolerează, mai des, câte puţin, ingerând mai multe lichide. în partea a doua sarcinii, tulburările digestive dispar, gravida manifestând o poftă de mâncare remarcabilă, căreia nu este bine să-i dea frâu liber.

Proteinele constituie principiul alimentar pe bază, deoarece servesc la plămădirea fătului (între luna a 7-a şi a 9-a, acesta îşi dublează greutatea). Gravida are nevoie de 100 grame proteine pe zi, cu 20 grame mai mult decât adultul normal. Această cantitate este asigurată dacă consumă 125 grame de carne, 2 ouă şi 1/2 litru de lapte sau derivate ale acestuia (iaurt, brânză proaspătă) pe zi.

Aceasta nu înseamnă că meniul trebuie să fie mereu acelaşi. Ţinând seama că la 100 grame de aliment, carnea de vacă conţine cam 20 grame proteine, brânza cam 16 grame, peştele 15 grame, un ou 6 grame, pâinea 8 grame, mazărea şi fasolea 25 grame, femeia poate să-şi alcătuiască singură un meniu care să-i aducă zilnic cantitatea de proteine necesare. Lipsa proteinelor în alimentaţia gravidei provoacă diferite tulburări.

Copilul se poate naşte cu greutate subnormală şi semne de debilitate. Grăsimile şi glucidele nu sunt necesare în cantităţi mai mari ca de obicei. Se recomandă chiar ca pâinea, făinoasele şi dulciurile să fie reduse în ultimele luni de sarcină, pentru a se evita creşterea exagerată în greutate.

Tot timpul sarcinii, gravida va evita alimentele prea sărate, iar începând din luna a şaptea de sarcină, gravida va reduce treptat cantitatea de sare din alimentaţie, pentru ca în ultimele două săptămâni de sarcină să mănânce pe cât posibil nesărat, pentru a evita reţinerea de apă care determină infiltraţia tuturor ţesuturilor, inclusiv a uterului şi perineului: uterul îmbibat cu apă se contractă mai greu în timpul naşterii, iar perineul infiltrat se rupe mai uşor în timpul expulziei.

Vitaminele sunt indispensabile în alimentaţia gravidei. Indicaţii în legătură cu consumul lor reiese din tabelul VI.

Femeile care înainte de sarcină respectau un regim alimentar dictat de vreo afecţiune digestivă (colită, colecistită) îşi vor adapta regimul alimentar, ţinând seama de intoleranţa pe care o au la anumite alimente şi de indicaţiile medicului. Cele care suferă de constipaţie trebuie să consume mai multe crudităţi, care ajută la evacuarea intestinului. Se mai pot folosi ceaiuri laxative, ulei de parafină, laxative uşoare, dar în nici un caz purgative drastice, care pot declanşa un avort.

Sursa Imaginii - .freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: sarcina, igiena, alimentatie

---

Categorie: Lumea Femeilor  - ( Lumea Femeilor - Archiva)

Data Adaugarii: 20 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---