FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,142
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Iulius Cezar si Cicero

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Iulius Cezar si Cicero

 Q:   Intreaba despre Iulius Cezar si Cicero       
Odată cu moartea lui Sulla, însă, Caesar, reîntors la Roma, declanseaza vasta campanie de cucerire a puterii, dusă fără întrerupere de-a lungul întregii sale vieţi, cu victorii numeroase, dar :a cu retrageri oportune, campanie însoţită de o permanenta grijă faţă de mărirea şi gloria poporului roman. Cand partizanii lui Sulla, mort de puţină vreme, erau încă foarte puternici, Caesar, ales chestor în 68 î.e.n., rosteşte, la înmormantarile mătuşii sale Iulia, fosta soţie a vechiului adversar al lui Sulla, Marius, şi a primei sale soţii, Cornelia, cuvantări funebre în care laudă pe Iulius, strămoşul legendar al familiei sale (se spunea că ar fi fost fiu al lui Eneas, deci nepot al zeiţei Venus), precum şi pe cei înrudiţi cu ginta Iuliilor, Marius şi Ci nna, ale căror chipuri le pune la loc de frunte în eortegiile funerare ce străbătură Roma.

Combinaţii geniale intre astfel de acţiuni, oferirea cu generozitate de spectacole grandioase, construcţii publice impunătoare, lovituri de teatru (între acestea: instalarea pe Capitoliu a bustului lui Marius, care, in masa cetăţenilor, era reprezentantul traditiilor republicane antidictatoriale, precum şi a trofeelor cucerite de acesta de la duşmanii Romei), manevre politice deschise (cum a fost, în 67 şi 66 î.e.n., apărarea publică a legilor lui Gabinius şi Manilius ce-l favorizau pe Pompei, marcând astfel să-l apropie pe acesta de partida popularilor), urzeli de culise (sprijinirea lui Crassus, în timpul lipsei de la Roma a lui Pompei, în campania electorală pentru cenzură, în 65 î.e.n., rezervandu-şi sieşi postul de edil) îl fac pe Caesar să treacă în conştiinţa plebei drept restaurator al partidei popularilor.

Tot pentru a slăbi influenţa lui Pompei, propune transformarea Egiptului în provincie romană, ceea ce provoacă opoziţia senatului, care tot mai credea că Pompei este un mare general. Ostilitatea senatuhii (a unei părţi din acesta) îl determină pe Caesar să adopte o atitudine pasivă faţă de prima conjuraţie a lui Catilina, din 66 î.e.n., ceea ce i-a făcut pe unii dintre adversari să răsădească zvonul că ar fi implicat în ea. în timpul celei de doua Conjuraţii a lui Catilinâ, Caesar devine foarte activ încercand să-l învingă pe Cicero, principalul acuzator al lui Catilina. Cicero obţine, însă, cel mai mare număr de vot pentru consulatul din 63 î.e.n. Scena politică se compli suplimentar prin dezbaterile în jurul legii agrare (propus în 64 î.e.n. de tribunul plebei Publius Servilius Ruliu care prevedea întemeierea de colonii numai în Italia, de la îndemana populaţiei sărace, pe baza împărţirii terenuril publice („ager publicus"), dar şi a celor private, acestea urmand a fi despăgubite de stat. Principalul adversar al proiectului, Cicero, din ce în ce mai apropiat de fracţiunea senatorială conservatoare, ajuns atunci (63 î.e.n.) la culmea măiestriei oratorice, reuşeşte un tur de forţă uluitor: folosind fără onestitate o exprimare neglijentă a lui Rullus „exhauriendam esse" = să fie dislocată (pătura sărăcimii) - Cicero îşi atrage chiar sprijinul acestei sărăcimi, măgulindu-i orgoliul. Rullus tratează „cea mai bună categorie de cetăţeni de parcă ar fi o groapă de gunoi... vrand s-o disloce în pustiul Sinoptis sau în regiunea ciumată a mlaştinelor Salapine" - exclamează Cicero.

Dar, ca după orice moment de varf, urmează şi declinul, pregătit din culise de Caesar şi de Catilina. Introducand în programul său promisiuni de democratizare a vieţii publice, la care adaugă şi celebrele tabulae novae" (ce ar fi dus la anularea datoriilor cetăţenilor, inclusiv ale numeroşilor membri ai aristocraţiei şi chiar ale foştilor veterani ai lui Sulla, înglodaţi în datorii), Catilina, sprijinit din umbră de Caesar, devine, în campania anticiceroniană pentru consulat, în 62 î.e.n., „dux et signifer clamitosorum" (conducătorul şi portdrapelul săracilor). Numai grave greşeli ale lui Catilina îl fac pe acesta să piardă partida şi să părăsească Roma, fugind în Etruria. Acolo un fost centurion al lui Sulla, Manlius înarmase veterani ai acestuia. Cicero devine „părinte al patriei", în urma exploatării unei alte greşeli a conjuraţilor, rămaşi fără conducător, care, prin Publius Cornelius Lentulus (fost consul), ales în locul lui Catilina, cer sprijin pentru răscoala plănuită să înceapă în vremea serbărilor Saturnaliilor (17 decembrie) alobrogilor, care însă îi denunţă.

Caesar, al cărui capital crescuse prin alegerea, în 63 î.e.n., ca mare pontif, iar, în 62 î.e.n., ca pretor, cere, într-o cuvantare rostită la 5 decembrie, comutarea pedepsei cu moartea, pe care senatul, la propunerea lui Cicero, o dăduse conjuraţilor. Şi, cu toate ca isi bazase pledoaria pe respectarea drepturilor cetăţeneşti, senatul neavandu-l pe acela de a judeca, Caesar pierde printr-o manevră a lui Cicero: întrerupand votarea, ce decurgea in favoarea propunerii lui Caesar, Cicero rosteşte o lungă cuvatare convingand senatul, acuzaţii fiind strangulaţi, apoi, în închisoarea Mamertină. Plebeii, între ei tribunul Metelus Nepos - Caesar avand un rol important, cu toate ie din culise, în mobilizarea lor - sunt nemulţumiţi şi se duelară jigniţi de aprecierile din discursul lui Cicero (îi trahee pe Marius, Cinna, Sulpicius Rufus de rebeli). Nepos îi opune veto lui Cicero cand, la depunerea mandatului de consul, încearcă să ţină o cuvantare.

Cu toate acestea, Cicero, după rostirea jurămantului de depunere a mandatului, adaugă o frază despre acţiunea sa de salvare a Romei. Caesar exploatează iritarea astfel provocată şi, pe baza apropierii de Pompei, ce revenea la Roma (debarcă în decembrie 62 î.e.n. la Brundisium) cu un prestigiu crescut, precum si a garanţiei lui Crassus (acesta, cu toate că retras temporar din viaţa politică, garantase datoriile Iui Caesar), obţine mandatul de guvernare în Hispania. Era şi timpul să lase situaţia politică a Romei să se clarifice fără a se compromite. Intervine atunci cearta ce mocnea de multă vreme între Pompei, care greşeşte trimiţîndu-şi la vatră oştenii, şi Luculus, influent în senat.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 30 October '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :