Statistics:
Visits: 1,322 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Vedenia scrisa de Mihaescu Gib
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Vedenia scrisa de Mihaescu Gib |
Nuvela "Vedenia" - respinsa in 1924, de "Luceafarul", a aparut mai intai in "Gandirea" si apoi a fost reluata in al doilea volum de proza scurta al autorului. In primul plan, regasim reactiile unui om care a vazut si a trait drama atroce a razboiului, dar si in prezentarea unor aspecte din campania militara din Bulgaria, scriitorul se simte atras de destinele individuale. Capitanul Naicu traieste mai intai spaima contaminarii de holera pe front apoi, in al doilea plan, obsesia - urmarita de autor monografic - ca tanara-i sotie l-ar putea insela cu ordonanta lasata acasa spre a o apara Nuvela devine, dupa remarca lui Octav Sulutin, "un studiu asupra obsesiei si refularii lor", autorul realizand un sondaj al sufletului omenesc chinuit de nesiguranta osciland intre realitate si propria-i inch
Capitanul, pus de obicei pe farse, decide sa se distreze pe seama sotiei. Ii trimite o telegrama de pe front care sai anunte moartea sa pe campul de lupta E cuprins apoi de febrilitate, gandindu-si planul: la cateva ore de la primirea vestii de catre sotie, va sosi el insusi acasa isi imagineaza reactia Aureliei; cand, vazandu-l, va crede ca prin casa bantuie fantoma celui disparut.
Dar ajuns in toiul noptii in locuinta sa, are surpriza unui crud adevar. Inchipuirea se transforma in realitate: isi gaseste consoarta ingrozita de vestea ce-i parvenise, cautand protectie si siguranta in bratele ordonantei. Mai intai, femeia va fi fost luata pe neasteptate de violenta hidosului Anton, care ii interpreteaza gresit chemarea speriata apoi, innebunita de spaima vedeniei ce i se arata la fereastra i se abandoneaza acestuia, sub privirile cand uluite, cand amenintatoare ale acelui care-si pregateste razbunarea.
Ca si ceilalti soti incornorati ai lui Gib Mihaescu, Naicu nu se simte prabusit sufleteste, ci lovit in "onoarea lui de familist". Nu-i impusca pe loc pe cei doi, cum ne-am astepta ci il simtim doar prada deceptiei: "Sai insele cu o ordonanta Nemaiauzit." Abia sub imperiul furiei oarbe, razbunarea se transforma in singura lui ratiune: "Si primul gand fu la revolver". Dar glontul intarzie. Sub aparenta unei obsesii erotice, in prelungirea unei fantasme nedorite, capitanul traieste o criza de personalitate ca si Manaru. Si aici realitatea este absorbita de o ideee fixa din taramul imaginarului, de propria inchipuire, devenita patologie.
Autorul isi construieste din Manaru si Naicu niste monstri erotici. Si reuseste, prin ingemanarea fantasticului, senzationalului si grotescului intr-o originala imaginatie "cu un realism violent, din care decurge jocul psihologiei subterane" (P. Constantinescu)
Forta nelimitata a instinctelor ii abate pe cei doi eroi de la viata normala, caci posesori ai unei uimitoare puteri de imaginatie, ei transfigureaza realitatea, dupa vointa proprie, in directii absurde. In planul realului, faptele ce declanseaza dramele sunt banale si minore, dar in inchipuirea protagonistilor, ele capata proportii grotesti, uriase, conform unor aspiratii ascunse.
S-a observat ca, in general, eroii lui Gib Mihaescu nu au idealuri inalte, ca locul jocului ideilor lui Camil Petrescu il ia jocul erotomaniei, care va prolifera, efecte tragice.
S-au facut adesea filiatii cu Dostoievski sau Leunid Andreev, in ceea ce priveste atmosfera si tehnica analizei. Drama la Gib Mihaesu nu vine din profunzimea cu care eroii nu-si traiesc procese de constiinta ci din superficialitatea cu care ei isi consuma existenta provinciala.
Stilul personal al autorului, prospectia unor stari sufletesti insolite vorbesc cu certitudine despre vocatia sa pentru fantastic si halucinant, pentru introspectia vietii interioare, pentru posibilitatea sa de a conforma realitatea unei imaginatii tenebroase. Si aceasta inchipuire va reactiona in fata vietii neasteptat de brutal, conducand la dezaxare.
"Maturitatea - "la matrise" cu care Gib I. Mihaescu conduce o actiune - conchidea Perpessicius -violenta caracterelor, nestapanita dezvelire a instinctelor si acuitatea cu care scriitorul se scufunda in iadul sufletelor omenesti au insemnat inca de mult locul lui Gib. I. Mihaescu in valoroasa pleiada a prozatorilor nostri.
ipuire
Capitanul, pus de obicei pe farse, decide sa se distreze pe seama sotiei. Ii trimite o telegrama de pe front care sai anunte moartea sa pe campul de lupta E cuprins apoi de febrilitate, gandindu-si planul: la cateva ore de la primirea vestii de catre sotie, va sosi el insusi acasa isi imagineaza reactia Aureliei; cand, vazandu-l, va crede ca prin casa bantuie fantoma celui disparut.
Dar ajuns in toiul noptii in locuinta sa, are surpriza unui crud adevar. Inchipuirea se transforma in realitate: isi gaseste consoarta ingrozita de vestea ce-i parvenise, cautand protectie si siguranta in bratele ordonantei. Mai intai, femeia va fi fost luata pe neasteptate de violenta hidosului Anton, care ii interpreteaza gresit chemarea speriata apoi, innebunita de spaima vedeniei ce i se arata la fereastra i se abandoneaza acestuia, sub privirile cand uluite, cand amenintatoare ale acelui care-si pregateste razbunarea.
Ca si ceilalti soti incornorati ai lui Gib Mihaescu, Naicu nu se simte prabusit sufleteste, ci lovit in "onoarea lui de familist". Nu-i impusca pe loc pe cei doi, cum ne-am astepta ci il simtim doar prada deceptiei: "Sai insele cu o ordonanta Nemaiauzit." Abia sub imperiul furiei oarbe, razbunarea se transforma in singura lui ratiune: "Si primul gand fu la revolver". Dar glontul intarzie. Sub aparenta unei obsesii erotice, in prelungirea unei fantasme nedorite, capitanul traieste o criza de personalitate ca si Manaru. Si aici realitatea este absorbita de o ideee fixa din taramul imaginarului, de propria inchipuire, devenita patologie.
Autorul isi construieste din Manaru si Naicu niste monstri erotici. Si reuseste, prin ingemanarea fantasticului, senzationalului si grotescului intr-o originala imaginatie "cu un realism violent, din care decurge jocul psihologiei subterane" (P. Constantinescu)
Forta nelimitata a instinctelor ii abate pe cei doi eroi de la viata normala, caci posesori ai unei uimitoare puteri de imaginatie, ei transfigureaza realitatea, dupa vointa proprie, in directii absurde. In planul realului, faptele ce declanseaza dramele sunt banale si minore, dar in inchipuirea protagonistilor, ele capata proportii grotesti, uriase, conform unor aspiratii ascunse.
S-a observat ca, in general, eroii lui Gib Mihaescu nu au idealuri inalte, ca locul jocului ideilor lui Camil Petrescu il ia jocul erotomaniei, care va prolifera, efecte tragice.
S-au facut adesea filiatii cu Dostoievski sau Leunid Andreev, in ceea ce priveste atmosfera si tehnica analizei. Drama la Gib Mihaesu nu vine din profunzimea cu care eroii nu-si traiesc procese de constiinta ci din superficialitatea cu care ei isi consuma existenta provinciala.
Stilul personal al autorului, prospectia unor stari sufletesti insolite vorbesc cu certitudine despre vocatia sa pentru fantastic si halucinant, pentru introspectia vietii interioare, pentru posibilitatea sa de a conforma realitatea unei imaginatii tenebroase. Si aceasta inchipuire va reactiona in fata vietii neasteptat de brutal, conducand la dezaxare.
"Maturitatea - "la matrise" cu care Gib I. Mihaescu conduce o actiune - conchidea Perpessicius -violenta caracterelor, nestapanita dezvelire a instinctelor si acuitatea cu care scriitorul se scufunda in iadul sufletelor omenesti au insemnat inca de mult locul lui Gib. I. Mihaescu in valoroasa pleiada a prozatorilor nostri.
Tag-uri: vedenia, mihaescu gib |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :