Statistics:
Visits: 2,566 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Clima Romaniei
Q: | Intreaba despre Clima Romaniei |
Clima României este temperat continentala de tranziţie (moderat).
Caracterul temperat al climei României este dat de poziţia sa la jumătatea emisferei nordice in plina zona temperata a carei principala caracteristica este succesiunea celor patru anotimpuri.
Caracterul de tranziţie (sau moderat) rezulta din poziţia sa geografica, centrul Europei unde se face trecerea de la climatul Europei unde se face trecerea de la climatul temperat- oceanic specific Europei vestice la climatul temperat excesiv specific Europei estice.
Caracteristici care determina clima României sunt:
1. Poziţia geografica pe glob si continental european.
2. Cantitatea de radiaÅ£ie solara primita la latitudinea ţării noastre care variază intre 130kcal/cm pătraà …£i/an in sud si 115kcal/cm pătraÅ£i/an.
3. Prezenta in centrul ţării a lanţului carpatic care influenţează prin altitudine ce determina etajarea elementelor climatice (temperaturi si precipitaţii) si prin orientarea culmilor muntoase si a culoarelor de vale.
4. Circulaţia generala a atmosferei, climei României fiind influenţată in anumite perioade ale anului de mase de aer reci (anticiclonici) sau cald (cicloni).
5. Intinderea României pe 5 grade latitudine determina o diferenţă de temperatură medie anuala de 2,5 grade celsius intre sudul ţării (11grade celsius) si nordul sau (8,5 grade celsius).
6. Marea Neagra– are o influenta redusa doar in zona de litoral.
Temperatura medie in România:
Izoterma- linia imaginara care uneÅŸte punctele din natura cu aceiaÅŸi temperatura medie anuala.
Temperatura medie anuala variază in România intre 11 grade Celsius (prin sudul României pe unde trece izoterma de 11 grade Celsius) in sud si 8,5 grade in nord.
Diferenţa de 2 grade si -2,5 grade intre sudul si nordul ţării se datorează întinderi României pe 5 grade latitudine, cunoscut fiind faptul ca pe măsură ce înaintăm spre nord, temperatura medie scade.
Pe trepte de relief variază astfel:
10-11 grade celsius in Câmpia Romana, Câmpia de Vest, Dobrogea, Delta Dunări.
In dealuri: joase(500m) 10 grade celsius, înalte (800m) 8 grade celsius.
In carpaţi: 6 grade celsius-1000m, 0 grade Celsius- 2000m, -2 grade Celsius la 2500m.
Temperatura medie a luni ianuarie:
Variază intre 0,5 grade celsius pe litoralul Marii Negre in sudul acesteia (singura unitate de relief din tara unde media luni ianuarie e pozitiva) si -11 grade Celsius la 2500m in Carpati Meridionali.
Pe trepte de relief variază astfel: in campi: -2 grade Celsius in Câmpia de Vest, -3 grade Celsius în Câmpia Romana, Dobrogea.
In dealuri si podişuri: -3 grade Celsius in dealurile joase (500m), -5 grade Celsius in dealuri înalte (800m).
In Carpaţi: -6 grade celsius la 1000m, -11 grade celsius la 2500m.
In estul ţării in ianuarie temperatura medie e mai scăzută cu 1-2 grade datorita accentuări continentului.
Temperatura medie a luni iulie:
Variază intre 23 grade Celsius in sudul ţări si 6 grade Celsius la altitudinile cele mai mari in Carpaţi, pe trepte de relief:
In câmpi: 21-22 grade Celsius- Câmpia de Vest, 22-23 grade Celsius- Câmpia Romana, Dobrogea.
In dealuri si podişuri: 20-21 grade Celsius in dealuri joase, 18 grade celsius in dealuri înalte.
In carpaţi,16 grade la 1000m, 6 grade la peste 2000m.
Altitudinea termica anuala:
Diferenţa dintre media luni ianuarie si cea a luni iulie:
Valoarea sa maxima 25 -26 grade Celsius- Câmpia Romana, 20-23 grade Celsius dealuri, 17 grade Celsius in Carpaţi la 2500 metri.
Temperaturi absolute:
Maxima - +44,5 grade Celsius- Câmpia Brăilei la Ion Sian (10 august 1951).
Minima - -38,5 grade Celsius- Depresiunea BraÅŸov (25.ianuarie.1942).
Precipitaţiile medi in România, variază astfel:
Scade de la vest (1400mm, Stana de Vale, Munti Apuseni) spre est (360mm la Sulina datorita accentuări continentalului).
Cresc de la cămpie la munte.
Pe trepte de relief:
In campi: 650mm/an in Câmpia de Vest, 500-600mm/an – vestul Câmpiei Romane, 500mm/an centrul Câmpiei Romane, 400-450mm/an- in estul Câmpiei Romane si Dobrogea, 400mm/an- Delta Dunări.
In dealuri si podişuri: 600-700mm/an- dealuri joase, 700-800mm/an - dealuri înalte.
In carpaţi: 1000mm/an-1000m, 1200mm/an la 2000m, peste 1200mm/an peste 2000m.
Vanturile:
Vanturile permanente- vanturile de vest ce bat cel mai frecvent aducand precipitaţii in cea mai mare parte a Câmpiei de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Vanturile locale:
Crivatul in est, in PodiÅŸul Moldovei, Baragan, Dobrogea, Delta.
Austral (submediteranean)- bate in sud-vestul ţării, in sudul Câmpiei si Dealurilor de Vest, Munţii Banatului, Podişul Mehedinţi, vestul Câmpiei Romane, vestul Podişului si Subcarpatilor Getici aduce temperaturi ridicate si seceta vara.
Vanturi de tip foehn bat dinspre versanţi munţilor spre depresiunile submontane si culoarele de vale, este un vânt cald ce duce la topirea zăpezilor, bate in Depresiunea Făgăraş unde se numeşte Vântul Mare, in culoarul Alba-Iulia-Turda in Subcarpati Curburii, in vestul Subcarpatilor Getici.
Brize litorale (vanturi periodice)- bat pe litoral. Brize montane.
Nuantele sau influentele climatice:
I Influente oceanice - in Dealurile si Câmpia de vest, Munti Apuseni, Depresiunea Coliniara a Transilvaniei- temperatur moderate si umiditate.
II Influente submediteraneane in sud-vestul ţării in Banat si vestul Olteni temperaturi mai ridicate si ploi mai bogate, ierni blânde.
III Influente de ariditate sau estcie- in cea mai mare a Podişului Moldovei, in estul Câmpiei Romane, Dobrogea- perioade lungi de seceta.
IV Influente Scandinavo-Baltice- in Podişul Sucevei, Carpaţi Maramureşului si Bucovinei- aduc aer rece si umiditate.
V Influente pontice- pe litoral (10-15km) si in Delta Dunări.
Etajele climatice:
a. Etajele climatice de munte:
Cuprind:
- etajul montan propriu-zis pana la 1800 metri.
- etajul subalpin intre 1800-2000 metri.
- etajul alpin la peste 2000 metri.
- climatul de depresiune mai adăpostit cu inversiuni termice.
b. Etajul climatic al dealurilor si podiÅŸurilor:
- subetajul dealurilor joase (300-500 metri).
- subetajul dealurilor înalte (500-800 metri).
Caracterul temperat al climei României este dat de poziţia sa la jumătatea emisferei nordice in plina zona temperata a carei principala caracteristica este succesiunea celor patru anotimpuri.
Caracterul de tranziţie (sau moderat) rezulta din poziţia sa geografica, centrul Europei unde se face trecerea de la climatul Europei unde se face trecerea de la climatul temperat- oceanic specific Europei vestice la climatul temperat excesiv specific Europei estice.
Caracteristici care determina clima României sunt:
1. Poziţia geografica pe glob si continental european.
2. Cantitatea de radiaÅ£ie solara primita la latitudinea ţării noastre care variază intre 130kcal/cm pătraà …£i/an in sud si 115kcal/cm pătraÅ£i/an.
3. Prezenta in centrul ţării a lanţului carpatic care influenţează prin altitudine ce determina etajarea elementelor climatice (temperaturi si precipitaţii) si prin orientarea culmilor muntoase si a culoarelor de vale.
4. Circulaţia generala a atmosferei, climei României fiind influenţată in anumite perioade ale anului de mase de aer reci (anticiclonici) sau cald (cicloni).
5. Intinderea României pe 5 grade latitudine determina o diferenţă de temperatură medie anuala de 2,5 grade celsius intre sudul ţării (11grade celsius) si nordul sau (8,5 grade celsius).
6. Marea Neagra– are o influenta redusa doar in zona de litoral.
Temperatura medie in România:
Izoterma- linia imaginara care uneÅŸte punctele din natura cu aceiaÅŸi temperatura medie anuala.
Temperatura medie anuala variază in România intre 11 grade Celsius (prin sudul României pe unde trece izoterma de 11 grade Celsius) in sud si 8,5 grade in nord.
Diferenţa de 2 grade si -2,5 grade intre sudul si nordul ţării se datorează întinderi României pe 5 grade latitudine, cunoscut fiind faptul ca pe măsură ce înaintăm spre nord, temperatura medie scade.
Pe trepte de relief variază astfel:
10-11 grade celsius in Câmpia Romana, Câmpia de Vest, Dobrogea, Delta Dunări.
In dealuri: joase(500m) 10 grade celsius, înalte (800m) 8 grade celsius.
In carpaţi: 6 grade celsius-1000m, 0 grade Celsius- 2000m, -2 grade Celsius la 2500m.
Temperatura medie a luni ianuarie:
Variază intre 0,5 grade celsius pe litoralul Marii Negre in sudul acesteia (singura unitate de relief din tara unde media luni ianuarie e pozitiva) si -11 grade Celsius la 2500m in Carpati Meridionali.
Pe trepte de relief variază astfel: in campi: -2 grade Celsius in Câmpia de Vest, -3 grade Celsius în Câmpia Romana, Dobrogea.
In dealuri si podişuri: -3 grade Celsius in dealurile joase (500m), -5 grade Celsius in dealuri înalte (800m).
In Carpaţi: -6 grade celsius la 1000m, -11 grade celsius la 2500m.
In estul ţării in ianuarie temperatura medie e mai scăzută cu 1-2 grade datorita accentuări continentului.
Temperatura medie a luni iulie:
Variază intre 23 grade Celsius in sudul ţări si 6 grade Celsius la altitudinile cele mai mari in Carpaţi, pe trepte de relief:
In câmpi: 21-22 grade Celsius- Câmpia de Vest, 22-23 grade Celsius- Câmpia Romana, Dobrogea.
In dealuri si podişuri: 20-21 grade Celsius in dealuri joase, 18 grade celsius in dealuri înalte.
In carpaţi,16 grade la 1000m, 6 grade la peste 2000m.
Altitudinea termica anuala:
Diferenţa dintre media luni ianuarie si cea a luni iulie:
Valoarea sa maxima 25 -26 grade Celsius- Câmpia Romana, 20-23 grade Celsius dealuri, 17 grade Celsius in Carpaţi la 2500 metri.
Temperaturi absolute:
Maxima - +44,5 grade Celsius- Câmpia Brăilei la Ion Sian (10 august 1951).
Minima - -38,5 grade Celsius- Depresiunea BraÅŸov (25.ianuarie.1942).
Precipitaţiile medi in România, variază astfel:
Scade de la vest (1400mm, Stana de Vale, Munti Apuseni) spre est (360mm la Sulina datorita accentuări continentalului).
Cresc de la cămpie la munte.
Pe trepte de relief:
In campi: 650mm/an in Câmpia de Vest, 500-600mm/an – vestul Câmpiei Romane, 500mm/an centrul Câmpiei Romane, 400-450mm/an- in estul Câmpiei Romane si Dobrogea, 400mm/an- Delta Dunări.
In dealuri si podişuri: 600-700mm/an- dealuri joase, 700-800mm/an - dealuri înalte.
In carpaţi: 1000mm/an-1000m, 1200mm/an la 2000m, peste 1200mm/an peste 2000m.
Vanturile:
Vanturile permanente- vanturile de vest ce bat cel mai frecvent aducand precipitaţii in cea mai mare parte a Câmpiei de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Vanturile locale:
Crivatul in est, in PodiÅŸul Moldovei, Baragan, Dobrogea, Delta.
Austral (submediteranean)- bate in sud-vestul ţării, in sudul Câmpiei si Dealurilor de Vest, Munţii Banatului, Podişul Mehedinţi, vestul Câmpiei Romane, vestul Podişului si Subcarpatilor Getici aduce temperaturi ridicate si seceta vara.
Vanturi de tip foehn bat dinspre versanţi munţilor spre depresiunile submontane si culoarele de vale, este un vânt cald ce duce la topirea zăpezilor, bate in Depresiunea Făgăraş unde se numeşte Vântul Mare, in culoarul Alba-Iulia-Turda in Subcarpati Curburii, in vestul Subcarpatilor Getici.
Brize litorale (vanturi periodice)- bat pe litoral. Brize montane.
Nuantele sau influentele climatice:
I Influente oceanice - in Dealurile si Câmpia de vest, Munti Apuseni, Depresiunea Coliniara a Transilvaniei- temperatur moderate si umiditate.
II Influente submediteraneane in sud-vestul ţării in Banat si vestul Olteni temperaturi mai ridicate si ploi mai bogate, ierni blânde.
III Influente de ariditate sau estcie- in cea mai mare a Podişului Moldovei, in estul Câmpiei Romane, Dobrogea- perioade lungi de seceta.
IV Influente Scandinavo-Baltice- in Podişul Sucevei, Carpaţi Maramureşului si Bucovinei- aduc aer rece si umiditate.
V Influente pontice- pe litoral (10-15km) si in Delta Dunări.
Etajele climatice:
a. Etajele climatice de munte:
Cuprind:
- etajul montan propriu-zis pana la 1800 metri.
- etajul subalpin intre 1800-2000 metri.
- etajul alpin la peste 2000 metri.
- climatul de depresiune mai adăpostit cu inversiuni termice.
b. Etajul climatic al dealurilor si podiÅŸurilor:
- subetajul dealurilor joase (300-500 metri).
- subetajul dealurilor înalte (500-800 metri).
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 October '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :