După naştere, fiecare mamă cere să vadă copilul şi doreşte să se încredinţeze cât mai repede că are un copil normal. Ştim însă ce înseamnă copil normal ?

Trecerea de la viaţa intrauterină la cea extrauterină determină unele transformări, care se realizează cu efort din partea organismului copilului. Copilul ţipă când are loc prima inspiraţie. El îşi mişcă neregulat membrele, păstrând însă poziţia pe care a avut-o în viaţa intrauterină, adică flectarea genunchilor pe abdomen, braţele îndoite, pumnii strânşi. După aproximativ o oră, nou-născutul se linişteşte şi adoarme.

Mama fără experienţă este izbită de culoarea roşie uşor marmorată a pielii. Aceasta este acoperită de un strat de grăsime, care are rolul de a uşura aluneca rea fătului în timpul naşterii şi de a-1 proteja de pierderea de căldură; pe frunte, umeri şi spate se văd mici perişori subţiri. Unghiile sunt complet dezvoltate, trec peste pulpa degetelor. Capul are uneori deformaţii, în special când travaliul a fost mai greu şi îndelungat, sau când s-a aplicat forceps sau ventuză. Aceste deformaţii dispar la câteva zile după naştere.

Deseori, copilul este acoperit cu păr bogat. Pe pleoapele superioare, la rădăcina nasului şi la ceafă se văd la unii nou-născuţi pete roşii care se şterg la apăsarea cu degetul şi dispar complet după câteva luni. La pipăit se simte în creştet o porţiune mai moale, fontanela anterioară (moalele capului). O altă regiune moale poate fi constatată uneori mai spre ceafă: fontanela posterioară sau fontanela mică. Aceste regiuni moi se datorează lipsei de osificare, situaţie normală în ceea ce priveşte fontanela anterioară, până la 12 —14 luni.

Gâtul este scurt, iar abdomenul mare. în dreptul ombilicului se pune un pansament care acoperă bontul ombilical, până ca acesta se va usca şi va cădea. Organele genitale externe sunt uşor tumefiate. Membrele sunt scurte în comparaţie cu mărimea corpului şi se lasă greu întinse, copilul având încă poziţia ghemuită din uter.

Greutatea normală a unui nou-născut. In mod normal, fetiţele au o greutate de 2 900 —3 250 grame, iar băieţii 3 000 —3 500 grame. Un copil care are la naştere o greutate între 2 800 şi 2 500 grame este un copil subponderal, iar cel sub 2 500 grame este prematur. Unii copii pot avea o greutate de 4 000 — 4 500 grame.

Primele 7 zile de viaţă. După naştere, în prima săptămână, copilul doarme aproape în permanenţă (19—20 de ore din 24) un somn profund, calm, netulburat de zgomot sau lumină. Se trezeşte fără să plângă. Atunci când apar unele greşeli în îngrijirea lui sau când se îmbolnăveşte, plânge la trezire, perioada de veghe este mai mare şi copilul este mai agitat decât de obicei. In asemenea cazuri este bine să fie anunţat medicul.

Chiar sănătos fiind, copilul poate să aibă unele manifestări care dau de gândit unei mame: plâns, ţipăt, tresăriri, mici vărsături, icter, scădere în greutate, uneori puţină febră. Pentru a ajuta nou-născutul să se adapteze repede la noua viaţă, mama trebuie să dovedească calm, stăpânire de sine şi să aplice măsurile igienice absolut necesare pentru buna dezvoltare a copilului.

Scăderea în greutate a nou-născutului. în primele 2—3 zile după naştere copilul pierde o mică parte din greutatea cu care s-a născut. Această pierdere poate fi de 5 —8 1a sută, maximum 10 la sută din greutatea de la naştere şi este recuperată în următoarele 5 —10 zile. Scăderea In greutate este absolut normală şi are loc la toţi copiii; se datorează faptului că în primele 24 —48 de ore după naştere, copilul primeşte o cantitate mai mică de lichide decât ceea ce pierde prin urină, scaun, respiraţie, transpiraţie.

Icterul nou-născutului apare în primele 2 —3 zile de viaţă şi nu este o boală, ci una din manifestările adaptării fătului la viaţa extrauterină. Se manifestă printr-o coloraţie galbenă a ochilor, însoţită de o discretă coloraţie galben-roşietică a pielii (icter roşu). In general, durează 5 —6 zile şi nu este însoţit de alte semne de îmbolnăvire, neavând nici o legătură cu hepatita epidemică sau cu alte boli care provoacă icter. Acest icter scade în intensitate spre ziua a 7-a şi dispare spre ziua a 10-a — 14-a fără nici un tratament.

Criza genitală a nou-născutului. Cu frecvenţă de 50 la sută, începând din ziua a 3-a de viaţă şi până spre ziua a 9-a, atât la fete, cit şi la băieţi, pot fi observate unele modificări trecătoare ale glandelor mamare şi organelor genitale, care sunt determinate de influenţa pe care o au hormonii materni pătrunşi în sângele fătului. Aceste manifestări au unele asemănări cu cele din perioada pubertăţii: sânii se umflă şi se întăresc puţin, uneori fetiţele pot să aibă un fel de menstruaţie precoce, iar băieţii, umflarea testiculelor. Aceste manifestări sunt normale şi cedează curând. Sânii nu trebuie apăsaţi.

Febra de sete. în primele zile de viaţă chiar şi copilului perfect sănătos poate să i se ridice temperatura la 38 —39 grade dacă nu primeşte cantitatea necesară de lichide (febra de sete); simpla administrare de lichide (ceai, apă fiartă şi răcită) va avea ca rezultat scăderea temperaturii şi revenirea ei la normal în câteva ore. Trebuie să fim atenţi în această privinţă şi să urmărim câteva zile că într-adevăr temperatura a dispărut definitiv, orice febră care persistă după ce s-a completat lipsa de apă sau care reapare, are semnificaţia unei boli sau a unei infecţii.

SUrsa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: nastere, sugar, alaptat

---

Categorie: Lumea Femeilor  - ( Lumea Femeilor - Archiva)

Data Adaugarii: 20 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---