0 condiţie prealabilă şi esenţială pentru îngrijirea eficientă a tenului este cunoaşterea tipului de piele, a caracteristicilor sale, care impun utilizarea unora sau altora dintre preparatele cosmetice.

Îngrijirea pielii în mod raţional înseamnă deci alegerea produselor cosmetice după natura tenului persoanei respective.

Este de la sine înţeles că a aplica produse cosmetice destinate unui ten gras pe o piele uscată este o greşeală, după cum aplicarea de preparate conţinând grăsimi agravează starea tenului gras.

Utilizând la întîmplare preparatele cosmetice observăm, după o anumită perioadă, apariţia unor efecte dăunătoare, care pot fi uneori iremediabile.

In general, persoan ele care nu posedă cunoştinţe de specialitate nu au posibilitatea să-şi identifice singure natura tenului. De aceea este bine ca determinarea naturii tenului să fie făcută la început de o cosmeticiană, care ne va da sfaturile elementare privind îngrijirea tipului respectiv de piele.

De cele mai multe ori, însă, nu avem posibilitatea să ne adresăm unei specialiste şi trebuie să ni-l identificăm singure.

Când vorbim de tipurile de piele ne referim în primul rând la cele trei categorii de bază : normal, gras şi uscat. între aceste categorii există şi tipuri de piele care reprezintă stări intermediare, cu tendinţe spre gras sau uscat. De asemenea sunt persoane cu ten combinat, prezentând porţiuni grase şi uscate.

Determinarea naturii tenului o vom face folosind în acest scop o hârtie de mătase sau o foiţă de ţigară, pe care o vom apăsa pe obraz, schimbând-o mereu, pentru a determina fiecare porţiune în parte.

Hirtia sau foiţa va fi aplicată pe un obraz perfect curat, debarasat de fard, impurităţi sau produse cosmetice (lapte de demaebiat, creme, loţiuni).
Curăţirea o vom realiza cu apă şi săpun, iar aplicarea hârtiei se va face de abia după circa 3 ore, când pielea şi-a recăpătat aciditatea normală.

Prin ce se caracterizează un ten normal?

Tenul normal, denumit şi ten eudermic, prezintă funcţii normale şi echilibrate. Se caracterizează prin pori mici, invizibili, pielea fiind mată, suplă, fină (fără a fi fragilă), grasă (fără a fi lucioasă). Are pH 5, fiind hidratată fără exces.

Foiţa de ţigară aderă fără să se murdărească. Cu alte cuvinte este o piele ideală. Din păcate, puţine sunt persoanele care prezintă un astfel de ten.

In general îl întâlnim la copiii mici. Cu timpul însă, începînd cu perioada de pubertate, funcţiile pielii se schimbă, glandele încep să secrete mai mult şi astfel se produce un dezechilibru. De aceea, tenul perfect normal se întâlneşte foarte rar la omul matur.

Prin ce se caracterizează un ten gras ?

Pielea grasă este lucioasă, aspră, lipsită de supleţe, unsuroasă în special pe frunte, aripile nasului şi bărbie. Acest aspect este consecinţa activităţii sporite a glandelor sebacee, care produc o cantitate mare de sebum.

Pielea grasă prezintă în majoritatea cazurilor porii dilataţi, datorită cantităţii sporite de sebum care se revarsă la suprafaţa pielii şi care dilată cu timpul orificiile foliculilor pilosebacei.

Din această cauză, pielea capătă cu timpul aspectul unei coji de mandarină.
Intensitatea secreţiei glandelor sebacee se accentuează în perioada pubertăţii.
La aceeaşi persoană, în diferite perioade ale vârstei, grăsimea pielii se modifică, prezentând diferite variaţii (la o vârstă mai înaintată, pielea poate deveni chiar uscată).
Pielea grasă este în general specifică persoanelor brunete, al căror sistem glandular este în general mai activ.

Prin ce se caracterizează un ten normal?

Tenul normal, denumit şi ten eudermic, prezintă funcţii normale şi echilibrate. Se caracterizează prin pori mici, invizibili, pielea fiind mată, suplă, fină (fără a fi fragilă), grasă (fără a fi lucioasă). Are pH 5, fiind hidratată fără exces.
Foiţa de ţigară aderă fără să se murdărească. Cu alte cuvinte este o piele ideală. Din păcate, puţine sunt persoanele care prezintă un astfel de ten.
In general îl întâlnim la copiii mici. Cu timpul însă, începînd cu perioada de pubertate, funcţiile pielii se schimbă, glandele încep să secrete mai mult şi astfel se produce un dezechilibru. De aceea, tenul perfect normal se întâlneşte foarte rar la omul matur.

Prin ce se caracterizează un ten gras ?

Pielea grasă este lucioasă, aspră, lipsită de supleţe, unsuroasă în special pe frunte, aripile nasului şi bărbie. Acest aspect este consecinţa activităţii sporite a glandelor sebacee, care produc o cantitate mare de sebum.
Pielea grasă prezintă în majoritatea cazurilor porii dilataţi, datorită cantităţii sporite de sebum care se revarsă la suprafaţa pielii şi care dilată cu timpul orificiile foliculilor pilosebacei.

Din această cauză, pielea capătă cu timpul aspectul unei coji de mandarină.
Intensitatea secreţiei glandelor sebacee se accentuează în perioada pubertăţii.
La aceeaşi persoană, în diferite perioade ale vârstei, grăsimea pielii se modifică, prezentând diferite variaţii (la o vârstă mai înaintată, pielea poate deveni chiar uscată).
Pielea grasă este în general specifică persoanelor brunete, al căror sistem glandular este în general mai activ.

Din cauza grăsimii abundente care reapare mereu, oricât de des am şterge obrazul, se pot forma puncte negre care se transformă uneori chiar în coşuri.

Pielea grasă se ridează mai greu, dar prezintă şi unele dezavantaje : este lipsită de supleţe şi frăgezime din cauza efortului la care sunt supuse glandele sebacee. Cu timpul şi culoarea pielii se modifică, devenind cenuşiemurdară. De aceea, în îngrijirea zilnică vom ţine seama de faptul că tenul gras necesită să fie uns cu creme uscate sau semigrase.

Pentru a determina dacă tenul nostru este gras vom apăsa pe faţă o foiţă de hârtie. Dacă tenul este gras, foiţa privită în zare va prezenta pete vizibile de grăsime.

Prin ce se caracterizează un ten uscat?

Pielea uscată este fină, subţire, fragilă, uşor iritabilă, presărată deseori cu riduri fine, se descuamează şi se cojeşte uşor.

Distingem două categorii :

1. ten uscat din lipsă de grăsime - ten alipic
2. ten uscat din lipsă de apă - ten deshidratat.

Tenul uscat din lipsă de grăsime se poate datori unei predispoziţii înnăscute, unei îngrijiri neraţionale, prin folosirea unor produse cosmetice care accentuează uscăciunea pielii, sau pur şi simplu vârstei.

În mod frecvent, tenul uscat se datoreşte faptului că glandele sebacee sunt mici sau prezintă o lenevire în secreţia de sebum, fără de care pielea este lipsită de elasticitate şi rezistenţă.

Uneori, tenul se usucă din cauza unei defectuoase funcţionări a glandelor endocrine, în care caz este necesar să ne arătăm medicului specialist.

Tenul deshidratat se poate datori folosirii cremelor conţinând bismut şi mercur, produselor de proastă calitate, glicerinei etc. De asemenea poate fi consecinţa unei proaste funcţionări a ovarelor, expunerii îndelungate la soare, vînt, ger ele.
Tenul deshidratat se întîlneşte şi la persoanele mai în vârstă, eînd deshidratarea apare ca o consecinţă normală a îmbătrinirii. De asemenea, curele de slăbire, prin care privăm organismul de lichide pot, face ca pielea să se deshidrateze.
Pielea deshidratată este ştearsă, brăzdată de riduri fine. Prinsă între degete pune în evidenţă lipsa ei de supleţe şi elasticitate.

Metoda de identificare este aceeaşi ca şi la tenul gras, adică dacă foiţa nu prezintă, privită în îzare, nici o pată de grăsime înseamnă că tenul este uscat.
Desigur că între aceste categorii mai există şi altele, intermediare, de care vom ţine seama in îngrijirea pe care o acordăm tenului nostru.
In cazul tipului de ten combinat vom determina fiecare porţiune in parte, fiecare dintre ele necesitând o îngrijire specială.
_{sursa imaginii : viktorviktoriashop.com}

---

Tag-uri: ten, piele, fata, cosmetice

---

Categorie: Lumea Femeilor  - ( Lumea Femeilor - Archiva)

Data Adaugarii: 08 July '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---