Despre Arhimede

ROM

		USA
		CAN

Statistics:
Visits: 1,762
Votes: 0

Fame Riser

Fame Rank

N/A

Fame Riser

Fiu al unei familii nobiliare grecesti, Arhimede s-a nascut in anul 287 iH in orasul Siracuza, in cea mai mare dintre insulele marii Mediterane, Sicilia. Conform uzan?ei timpului, invatatura si-a inceput-o in casa, cu dascali angajati de câtre familia sa. Înzestrat cu o inteligenta deosebita, foarte curând nu a mai avut ce invata in orasul natal.

La acea data, scoal? cu cel mai inalt prestigiu in lumea antica greceasca se afla la Alexandria, in Egipt. Renumele acesteia se datora faptului ca acolo era profesor matematicianul Euclid. Spre acel vad de cultura si-a indreptat pasii deosebit de inzestratul siracuzan. In scoala din Alexandria, pe langa faiptul ca existau profesori savanti de valoarea lui Euclid, Arhimede a beneficiat in pregatirea sa si de cea mai bine inzestrata

biblioteca a antichitati.

Dupa cativa ani de studii, interval de timp in care s-a desavarsit ca om de stiinta, Arhimede a revenit la Siracuza. Familia sa dorea sa imbratiseze o indeletnicire practica de aristocrati: fie intrarea in treburile politice, fie ocuparea unei functii publice sau militare. Tanarul invatat n-a agreat un astfel de regim banal de existenta, ci s-a dedicat cercetarilor stiintifice.

Rezultatele acestor cercetari au constat intr-o serie de inventii care au avut o insemnatate majora in evolutia tehnicii. Arhimede a descoperit “principiul spiralei”, pe a carei aplicabilitate a fost realizat”surubul fara sfarsit”,”surubul elevator”, mufa, roata dintata, toate acestea cu o larga aplicabilitate in mecanica tuturor timpurilor de atunci si pana in prezent. Nu mai putin importanta a fost descoperirea efectului parghiilor cu ajutorul carora, cu un minim effort, pot fi dizlocate obiecte deosebit de grele. Credea atat de mult in puterea manevrare a unor corpuri grele prin utilizarea unor sisteme de parghii, incat ar fi afirmat ca daca i s-ar oferi un punct fix, de sprijin , ar putea dizloca Pamantul.

In domeniul matematicii, ocupandu-se de calculul lungimilor liniilor curbe, a reusit sa sesiseze raportul dintre lungimea circumferintei si diametrul cercului (exprimat matematic prin cifra 3.14); mai mult, deoarece a facut cuadratura parabolei, este considerat precursor al calculului integral.

Tiranul Siracuzei, Hieron, ii ceruse sa descopere daca bijutierul care-i confectionase o coroana ar fi sustras o cantitate din aur, inlocuind-o cu argint. Investigatia trebuia efectuata fara sa deterioreze coroana. Arhimede a gasit posibilitatea de a efectua o astfel de inedita “expertiza”. Pe cand se afla la baia publica, a sesizat ca fara sa inoate exista in apa o forta care il impinge spre suprafata.

Atunci, intrezarind ca a surprins principiul unei mari descoperiri, a stigat spre marea mirare a celor din jur, memorabilul cuvant “EVRICA” (Am gasit!). Experimentand scufundarea mai multor tipuri de corpuri, avand diferite densitati naturale, a formulat legea fundamentala a hidrostaticii, intrata instiinta sub numele de “Principiul lui Arhimede”. Principiul poate fi enun?at astfel:”Un corp scufundat intr-un lichid sau gaz este împins de jos in sus cu o forta egala numeric cu greutatea volumului de lichid sau gaz dezlocuit de acel corp. Forta de împingere de jos in sus, ce actioneaza asupra unui corp scufundat, se nume?te !!". Prin scufundarea in lichid a coroanei si-a putut da seama care a fost cantitatea de aur sustrasa.

In anul 219 iH, Siracuza a fost atacata de oastea romana comandata de generalul Marcellus. Arhimede a invetat si construit catapulte, pentru aruncarea lancilor si bolovanilor. A conceput un sistem de oglinzi care focalizau razele solare pe panzele corabiilor asediatorilor, incediindu-le. Dar dupa trei ani de darza rezistenta, prin tradare, oastea romana a patruns in Siracuza. Arhimede a fost gasit de un grup de ostasi ai Romei pe cand in fata unor cercuri trasate pe pamant efectua complicate calcule matematice. Deoarece un soldat a calcat peste respectivele cercuri, savantul l-a certat. Drept replica, ostasul l-a rapus cu sabia in anul 212 iH.

Generalul Marcellus, afectat de sfarsitul tragic al acelui om de stiinta, i-a facut o pompoasa inmormantare si a ridicat la mormantul acestuia un monument de marmura.

Din vasta-i opera, din nefericire, nici un manuscris al lui Arhimede nu a putut strabate sirul secolelor pana la noi.

Tag-uri: istorie, om de stiinta, inventii