(fr. „Calomniaţi, calomniaţi, ceva tot va rămâne!")

Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla - act. II, sc. 8. Sunt cuvintele din faimoasa tiradă a lui Don Basilio, care i-a inspirat compozitorului italian Rossini, nu mai puţin faimoasa „arie a calomniei".

Autorul, punându-l pe Don Basilio să facă elogiul calomniei, arată că cei ce folosesc această armă perfidă, strecoară în mod conştient veninul minciunilor, convinşi că măcar un strop tot va rămâne în sufletul oamenilor, de pe urma unor astfel de ponegriri.

De aici, acesta expresie, aplicată defăimătorilor fără scrupule, de tipul lui Don Basilio, care se bucura şi râdea mefistofelic văzând cum o şoaptă calomnioasă i a încet-încet proporţii:

„Şi se-ntinde ca un val,
Ca un foc, ca un cutremur,
Ca urgia ce produce
Un dezastru infernal."

La rândul lui, Beaumarchais s-a inspirat din Francis Bacon care, în lucrarea sa De dignitate et augmentis scientiarum (cartea a 8-a, cap. II), exprimă o idee identică într-o formă care e şi ea aproape identică: Audacter calumniare, semper aliquid haeret (Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot se prinde ceva).

---

Tag-uri: franceza, expresie, autor

---

Categorie: Ce Inseamna  - ( Ce Inseamna - Archiva)

Data Adaugarii: 11 April '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---