Statistics:
Visits: 2,317 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Ghita Pristanda din opera O noapte furtunoasa scrisa de I. L. Caragiale
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Ghita Pristanda din opera O noapte furtunoasa scrisa de I. L. Caragiale |
Personaj secundar, static, unidimensional, realizat in maniera realista, cu mijloacele comicului.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizarea directa: prin intermediul didascaliilor; prin portretul facut de alte personaje; autocaracterizare;
- caracterizare indirecta: prin limbaj, gesturi, atitudini, mimica, ton; prin propriile actiuni, ganduri si simtiri; prin intermediul mediului social in care traieste; prin relatiile lui cu celelalte personaje; prin nume.
Ghita Pristanda este mai degraba o marioneta a celor din jur, decat a autorului, in a carui atitudine fata de acest personaj pare a se strecura o unda de compasiune.
Ghita Pristanda, „bietul politai", este un personaj mai complex si mai interesant decat alti eroi ai Scrisorii pierdute, poate si pentru ca el nu int ra in dependenta directa cu trama comediei, devenind un simplu instrument. Statutul sau existential, dictat de pozitia sociala, se fixeaza in limitele servilismului voit umil, asumat constient, cu care, de altfel, isi motiveaza si micile venituri ilicite: „Statul n-are idee de ce face omul acasa, ne cere numai datoria; dar de! noua copii si optzeci de lei pe luna; famelie mare, renumeratie mica, dupa buget. Pentru el comandamentul suprem este „datoria", convertita, in fond, intr-o actiune pentru sine, pentru ca este suficient de istet sa inteleaga ca, intr-o societate a conventiilor si compromisurilor, isi poate exersa functia cu o maleabilitate care sa-i asigure linistea. Il serveste pe Tipatescu, dar nu se fereste sa-l linguseasca pe Catavencu sau sa-l trimita la telegraf pe prefect fara motiv.
Conditia sa este fixata, Pristanda este cel care asculta si executa, functionalitatea si existenta sa ca personaj sunt strict delimitate, ticul verbal, formulele tip, formele incorecte ale unor cuvinte („renumeratie", "famelie", „scro-fulos", „momental", „bampir", „catrindala" s.a.) tradeaza un deficit de cultura.
Tot lui ii apartine si ultima replica a piesei („Curat constitutional!"), o afirmatie rostita mecanic, dar infirmata de intreaga desfasurare a comediei.
Daca vom privi piesa in universul ei interior, vom observa ca, spre deosebire de alte personaje, Ghita Pristanda este mai degraba o marioneta a celor din jur, decat a autorului, in a carui atitudine fata de acest personaj pare a se strecura o unda de compasiune.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizarea directa: prin intermediul didascaliilor; prin portretul facut de alte personaje; autocaracterizare;
- caracterizare indirecta: prin limbaj, gesturi, atitudini, mimica, ton; prin propriile actiuni, ganduri si simtiri; prin intermediul mediului social in care traieste; prin relatiile lui cu celelalte personaje; prin nume.
Ghita Pristanda este mai degraba o marioneta a celor din jur, decat a autorului, in a carui atitudine fata de acest personaj pare a se strecura o unda de compasiune.
Ghita Pristanda, „bietul politai", este un personaj mai complex si mai interesant decat alti eroi ai Scrisorii pierdute, poate si pentru ca el nu int ra in dependenta directa cu trama comediei, devenind un simplu instrument. Statutul sau existential, dictat de pozitia sociala, se fixeaza in limitele servilismului voit umil, asumat constient, cu care, de altfel, isi motiveaza si micile venituri ilicite: „Statul n-are idee de ce face omul acasa, ne cere numai datoria; dar de! noua copii si optzeci de lei pe luna; famelie mare, renumeratie mica, dupa buget. Pentru el comandamentul suprem este „datoria", convertita, in fond, intr-o actiune pentru sine, pentru ca este suficient de istet sa inteleaga ca, intr-o societate a conventiilor si compromisurilor, isi poate exersa functia cu o maleabilitate care sa-i asigure linistea. Il serveste pe Tipatescu, dar nu se fereste sa-l linguseasca pe Catavencu sau sa-l trimita la telegraf pe prefect fara motiv.
Conditia sa este fixata, Pristanda este cel care asculta si executa, functionalitatea si existenta sa ca personaj sunt strict delimitate, ticul verbal, formulele tip, formele incorecte ale unor cuvinte („renumeratie", "famelie", „scro-fulos", „momental", „bampir", „catrindala" s.a.) tradeaza un deficit de cultura.
Tot lui ii apartine si ultima replica a piesei („Curat constitutional!"), o afirmatie rostita mecanic, dar infirmata de intreaga desfasurare a comediei.
Daca vom privi piesa in universul ei interior, vom observa ca, spre deosebire de alte personaje, Ghita Pristanda este mai degraba o marioneta a celor din jur, decat a autorului, in a carui atitudine fata de acest personaj pare a se strecura o unda de compasiune.
Tag-uri: caracterizare, personaj, opera, literatura |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 17 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :