Statistics:
Visits: 1,585 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Ghita din opera Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici-a doua parte |
Puterea sa, acea putere a omului cinstit pe de-a intregul, se naruie progresiv. Minciuna il face pe Ghita complicele lui Lica si-i erodeaza in-crederea in sine. Solutia de a pleca de la han este evitata, Ghita fiind atras de puterea banului: "Dara Ghita nu voia sa plece; nu-l lasa inima sa paraseasca locul la care in scurt timp putea sa se faca om cu stare". Nevoit sa disi-muleze, Ghita devine tot mai retras. El pierde treptat relatiile pe care de fapt doreste cel mai mult sa le pastreze intacte, cele din interiorul familiei sale. Acceptand sa devina complicele lui Lica, Ghita se lasa, pentru scurt timp, condus de vointa acestuia. Personajul intelege insa ca singurul mod de a invinge raul este divulgarea faradelegilor lui Lica. Pentru a invinge raul care-l corupsese, Ghita e in stare sa sa
Sentimentul vinei, esential in intreaga proza a lui Slavici, apropie opera autorului ardelean de radacinile clasice ale literaturii, de tragedia greaca. In genere, toate actiunile pe care le savarseste Ghita pentru a scapa de sub im-periul raului trebuie privite din perspectiva tragicului. Zbaterea sa prelungita, tensiunea sa interioara, ating un punct de varf atunci cand alege sa revina de partea legii si sa-l deconspire pe Lica. Intre rau, reprezentat de Lica, si lege, reprezentata de jandarmul Pintea, Ghita se situeaza pana la urma de partea legii. Sacrificiul este suprem. Pentru a-l atrage pe Lica, Ghita isi lasa sotia prada acestuia. Plecand la Ineu, el mediteaza: "Daca e rau ce fac, nu puteam sa fac altfel". Gestul extrem al personajului starneste admiratia jandarmului Pintea: „Tare om esti tu, Ghita, grai Pintea pe ganduri. Si eu il urasc pe Lica; dar n-as fi putut sa arunc o nevasta ca a ta drept momeala in cursa cu care vreau eu sa-l prind'. Nimic nu e mai important ca ispasirea pedepsei, ca rascumpararea vinei. De aceea, ura pentru Lica nu e decat element secundar. Primeaza cedarea lui Ghita, abdicarea in fata raului si a minciunii. Ea genereaza, in fond, si setea de razbunare. Personajul este menit sa implineasca un destin tragic.
Din nou destinul joaca un rol de prim-plan, asa cum se intampla in intreaga opera a lui Slavici. Existenta lui Ghita se naruie. Moartea devine unica alternativa. „Ura ajungand la paroxism, acum era momentul ca Ghita sa razbune totul. Este modul tragic in motivarea inevitabilei caderi prin actiunea exterioara, ceruta de constructia interioara" (E. Todoran). Iar „actiunea exterioara" inseamna uciderea sotiei sale, urmata de propria-i moarte: „Simt numai ca mi s-a pus ceva de-a curmezisul in cap si ca nu mai pot trai, iara pe tine nu pot sa te las vie in urma mea". Ghita o omoara pe Ana si este omorat imediat de Raut, omul lui Lica. Destinul este implinit. Spusele batranei, mama Anei, apar in finalul nuvelei ca o confirmare ca filosofia de viata a personajelor lui Slavici este cea a lui „ce ti-e scris in frunte ti-e pus". Simbolic, „Moara cu noroc", „scena" tragediei, arde. Privind hanul transformat in cenusa, batrana plange „cu lacrimi alinatoare": „— Se vede c-au lasat ferestrele deschise! zise ea intr-un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa bine: dar asa le-a fost data!"
Purtator al vinei morale, Ghita moare. Moartea sa sugereaza ca nimic nu este mai presus de legea morala, conditie esentiala a existentei lumii.
crifice orice. O vina apasatoare ii face existenta insuportabila.
Sentimentul vinei, esential in intreaga proza a lui Slavici, apropie opera autorului ardelean de radacinile clasice ale literaturii, de tragedia greaca. In genere, toate actiunile pe care le savarseste Ghita pentru a scapa de sub im-periul raului trebuie privite din perspectiva tragicului. Zbaterea sa prelungita, tensiunea sa interioara, ating un punct de varf atunci cand alege sa revina de partea legii si sa-l deconspire pe Lica. Intre rau, reprezentat de Lica, si lege, reprezentata de jandarmul Pintea, Ghita se situeaza pana la urma de partea legii. Sacrificiul este suprem. Pentru a-l atrage pe Lica, Ghita isi lasa sotia prada acestuia. Plecand la Ineu, el mediteaza: "Daca e rau ce fac, nu puteam sa fac altfel". Gestul extrem al personajului starneste admiratia jandarmului Pintea: „Tare om esti tu, Ghita, grai Pintea pe ganduri. Si eu il urasc pe Lica; dar n-as fi putut sa arunc o nevasta ca a ta drept momeala in cursa cu care vreau eu sa-l prind'. Nimic nu e mai important ca ispasirea pedepsei, ca rascumpararea vinei. De aceea, ura pentru Lica nu e decat element secundar. Primeaza cedarea lui Ghita, abdicarea in fata raului si a minciunii. Ea genereaza, in fond, si setea de razbunare. Personajul este menit sa implineasca un destin tragic.
Din nou destinul joaca un rol de prim-plan, asa cum se intampla in intreaga opera a lui Slavici. Existenta lui Ghita se naruie. Moartea devine unica alternativa. „Ura ajungand la paroxism, acum era momentul ca Ghita sa razbune totul. Este modul tragic in motivarea inevitabilei caderi prin actiunea exterioara, ceruta de constructia interioara" (E. Todoran). Iar „actiunea exterioara" inseamna uciderea sotiei sale, urmata de propria-i moarte: „Simt numai ca mi s-a pus ceva de-a curmezisul in cap si ca nu mai pot trai, iara pe tine nu pot sa te las vie in urma mea". Ghita o omoara pe Ana si este omorat imediat de Raut, omul lui Lica. Destinul este implinit. Spusele batranei, mama Anei, apar in finalul nuvelei ca o confirmare ca filosofia de viata a personajelor lui Slavici este cea a lui „ce ti-e scris in frunte ti-e pus". Simbolic, „Moara cu noroc", „scena" tragediei, arde. Privind hanul transformat in cenusa, batrana plange „cu lacrimi alinatoare": „— Se vede c-au lasat ferestrele deschise! zise ea intr-un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa bine: dar asa le-a fost data!"
Purtator al vinei morale, Ghita moare. Moartea sa sugereaza ca nimic nu este mai presus de legea morala, conditie esentiala a existentei lumii.
Tag-uri: caracterizare, personaj, opera, literatura |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 17 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :