Faţă de cruzimea de neînchipuit a imperiilor de pină atunci, dar mai ales a semiţilor asirieni, care înspăimantase, timp de peste un mileniu, Orientul antic, mărinimia monarhilor Ahemenizi era incredibilă. De exemplu, luand Babilonul, Cyrus al II-lea nu l-a tratat ca pe un oraş de provincie, ci se încorona rege al gloriosului oraş, ceea ce măguli pe localnici, aduse ofrande zeilor locali, atrăgandu-şi sprijinul preoţimii, nu modifică cursul vieţii sociale şi, în plus, îşi atrase ajutorul evreilor captivi libe-randu-i şi autorizandu-i să sc întoarcă în Ierusalim.

Ceea ce explică de ce unele campanii de cuceriri ale Ahemenizilor au fost desfăşurate, practic, fără lupte, perşii fiind înta mpi-naţi ca eliberatori de populaţiile teritoriilor respective. Imediat după Lydia, în 546 î.e.n., cad sub asaltul perşilor oraşele greceşti din Asia Mică, celelalte teritorii ale Asiei Mici. Cu cucerirea, în 539 î.e.n. a Babilonului, vechiul său aliat, care a căzut în urma aplicării unei excelente idei de asediu a lui Cyrus al II-lea (înconjurat de uriaşe brîuri de fortificaţii, Babilonul, pentru tehnicile de asediu de atunci, era inexpugnabil la un atac frontal oricît de îndelungat.

Profitînd, însă, de poziţia albiei Eufratului, ce tăia în două imensa metropolă antică, perşii, după ce în timpul nopţii au de- viat apele fluviului în lacul artificial amenajat In vremea lui Nabucodònosor, pătrund în Babilon pe sub ziduri, prin albia astfel golită. Ei au găsit deschise portilo din zidurile care apărau dinspre fluviu cele două jumătăţi ale oraşului).

Şi datorită trădării preoţilor zeului babilonian Marduk, nemulţumiţi de lipsa de consideraţie pe care le-o arătase suveranul lor, Nabonid, Cyrus al II-lea întinse Imperiul persan pană la hotarele cu India, în est, pană la Mediterana în vest, iar, în Asia Superioară, pană pe malurile Iaxartes-ului (Sardaria de astăzi), unde Cyrus a fondat oraşul Cyropolis. Era cel mai mare imperiu pe care-l văzuse pană atunci Orientul antic.

Cyrus al II-lea este şi autorul unei remarcabile opere de organizare politică, administrativă şi religioasă. în timpul său, a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea Zarathustra", creatorul credinţei religioase iraniene care păstra o strictă ierarhizare avand în frunte pe zeul Ahura Mazda. Pe de altă parte, Ahemenizii - Cyrus, primul - n-au încercat să impună religia şi obiceiurile perşilor în teritoriile cucerite, respectand individualitatea fiecăruia dintre popoarele supuse, care, în schimbul fidelităţii faţă de suveranul ahemenid şi al tributului fixat, se bucurau de o largă autonomie. Singurul imperiu tradiţional al Orientului antic care rezistase perşilor lui Cyrus al II-lea era Egiptul, dar nu datorită stabilităţii politice şi puterii sale (Egiptul acelor ani traversa o perioadă de ascuţită criză a regimului faraonic), ci dispariţiei bruşte a lui Cyrus al II-lea.

Herodot relatează legenda morţii acestuia. Fiindu-i respinse propunerile matrimoniale de către Tomyris, regina masageţilor (populaţie nomadă în Asia Centrală înrudită cu tracii şi cimmerienii), Cyrus al II-lea a pornit un război contra acestora, obţinand cateva victorii în primele lupte, în urma cărora îl capturează pe Spargapises, fiul reginei masagete. Sinuciderea lui Spargapises a, anulat atuurile lui Cyrus al II-lea care, înfrant şi făcut prizonier de masageţi, este condamnat la înecare prin scufundarea capului într-un burduf cu sange. Legenda nu pare veridică, mai ales în urma mărturiei lui Xenofon (care avea profunde cunoştinţe despre perşi, dobandite în cursul celebrului marş al celor „Zece mii" şi comunicate în „Anabasis" ). După Xenofon, Cyrus al Il-lea a murit la Pasargad, liber; dealtfel, mormantul său se află în necropola Ahemenizilor, la Pasargad.

Fiul lui Cyrus al II-lea, Cambyses al Il-lea, suveran între 530 şi 522 î.e.n., a fost singurul Ahemenid care a abdicat de la toleranţa proverbială a acestora, (în Egipt s-a dedat la violenţe de o rară ferocitate, devastand Memphis-ul, Theba, templele egiptene.) Enigmatic şi crud (după Herodot, Cambyses ar fi suferit de epilepsie), cu toate că nu a prejudiciat moştenirea externă pe care o primise, ba chiar a mărit-o, anexînd Egiptul (l-a învins, în 525 î.e.n., pe Psametic, la Pelusa), Cambyses al II-lea a provocat, pe plan intern, o slăbire a puterii regale, ceea ce a permis mişcări centrifuge. Opera lui Cyrus al II-lea va fi, Insă, continuată şi dusă la maxima ei strălucire de Darius I, un colateral al familiei Ahemenizilor.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 01 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---