Ceea ce i-a consolidat in mod deosebit prestigiul, atrăgand numeroşi simpatizanţi in tabăra popularilor, a fost adoptarea legii de întemeiere a coloniilor (la propunerea tribunului Rubrius), mai precis a coloniei Junonia pe teritoriul Cartaginei distruse. Afacerea Junonia a scos în evidenţă şi mai mult contradicţiile ce frămantau Roma veacului al II-lea î.e.n.

Astfel, marii proprietari, frustraţi de un drept al lor - ei întemeiau coloniile, terenul devenind al lor -, au căutat să lovească direct în Cracchus. Prilejul n-a lipsit, Gracchus sărind, mai tot timpul, peste atribuţiile ce-i reveneau ca tribun, intervenind în politica economică a Romei, în cea externă, în justiţie etc, spărgand tiparele.

Ilus trativă, în acest sens, a fost aceeaşi afacere Junonia. Pentru a da impuls lucrărilor de întemeiere, Caius Gracchus trece peste obiceiul conform căruia tribunul poporului nu poate părăsi Roma în timpul mandatului său, plecţnd în Africa. Chiar înfiinţarea propriu-zisă se opunea cutumei romane, ce interzicea întemeierea de aşezări romane pe teritorii asupra cărora fusese pronunţat blestemul religios, cum era cazul Cartaginei şi, în plus, era prima colonie romană în afara Italiei. Astfel că optimaţii, în momentul în care un nou proiect al lui Gracchus se afla în discuţie - cel privitor la acordarea dreptului de cetăţenie aliaţilor italici, care încă plăteau tribut militar şi erau lipsiţi de unele drepturi -, au încercat să-l separe pe Gracchus de adepţi, venind cu o contrapropunere privind întemeierea coloniilor.

Tribunul poporului Marcus Livius Drusus propune întemeierea în Italia a unor colonii (12 la număr) de cate 3 000 de loturi ce ar fi urmat să fie date săracilor. Cu toate că proiectul lui Drusus nu avea şanse de aplicare în viaţă - o simplă studiere a lui îi dezvăluie caracterul demagogic -, aparenţa de superioritate, în planul dezvoltării democraţiei, îl face să fie votat, iar, în 121 î.e.n., Gracchus pierde şi alegerile pentru un nou mandat.

Afacerea Junonia este, apoi, pus din nou pe tapet de optimaţi, care exploatează zvonurilj absurde sosite din Africa, după care - în interpretarea augurilor - zeii şi-ar fi manifestat dezacordul cu fundarea Junonei, trimiţînd, în timpul unei nopţi, lupii care ar fi dezrădăcinat bornele de hotar fixate în timpul zilei de colol niştii junonieni. în timp ce Lucius Opimius, consul, aducea jertfa în adunarea poporului ce urma să discute un proiect; al popularilor, aceştia-l ucid pe lictorul consulului (Antyplius), ceea ce-i oferă prilej acestuia să ceară în senat, adunat de urgenţă, un senatus consultum ultimum, pe care-l obţine. Puterile excepţionale2 pe care le dobandi nu-l împiedică pe Opimius să-şi ia măsuri suplimentare şi le ceru senatorilor şi cavalerilor din partida sa să-şi poarte armele, pregătind totodată o formaţiune de arcaşi cretani (mercenari).

Caius Sempronius Gracchus s-a retras împreună cu partizani de-ai săi pe Aventin. Lupta a fost sangeroasă, 3 000 de populari pieriră pe Aventin, însuşi Gracchus fu nevoit să fugă. Dar nu departe de Tibru, pe care reuşise să-l treacă, într-o pădure din vecinătatea Romei (Fuina), dandu-şi seama că nu are nici o şansă, hotăra să se sinucidă, hotărare pe care, la cererea sa, o execută sclavul său. Era anul 121 î.e.n. Reformele Gracchilor, deşi numai parţial aplicate, au ridicat numărul micilor gospodării romane rurale cu circa 75 000 (de la 318 000 la peste 394 000), au făcut ca pătura cavalerilor să devină ordo equester cu valoare de clasă cu drepturi speciale şi, mai ales, au inaugurat la Roma un secol de mişcări sociale ce vor duce la cristalizarea formulei principatului.

Viaţa Gracchilor, închinată cu sinceritate Romei, moartea lor tragică a impresionat profund şi, cu toate că Opimius a ridicat, în cinstea victoriei optimaţilor, un templu al Concordiei (al cărui nume ia, desigur, în deriziune noţiunea de armonie pe care o semnifică), poporul roman a rămas credincios amintirii fraţilor Gracchi, cărora, după cum transmite Plutarh, le-a „sfinţit locurile unde au fost ucişi... şi mulţi se închinau, ca şi cum s-ar fi aflat în temple ale zeilor".

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 04 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---