Intors in tara, Theodor Aman a expus intre anii 1855 si 1856 tablourile „Portretul Pepicai Aman”, „Portetul lui Alexandru Aman”, si „Portretul Aristiei Aman”. In anul 1857, fiind martor al unei intamplari de la Scoala Centrala din Craiova el s-a inspirat de acolo si a pictat tabloul „Hora Unirii de la Craiova”.

Pornit fiind pe pictat de portrete, Theodor Aman a continuat sa isi surprinda rudele finalizand tablourile „Portretul lui Iancu si Sevastita Socolescu” si mult mai tarziu „Potretul lui Nicolae Grigorescu” si „Potretul lui Ion Racovita”.
In cadrul aceluiasi an 1856, el a pictat, inspirandu-se din cronicele lui Ion Neculce, tabloul istoric „Stefan cel Mare si arcasii sai aleg locul manastirii Putna”.

In anul 1857, Theodor Aman a prezentat lucrarile „Vanatori si zuavi in fata Sevastopolului” si „Tiganca din Valahia” in cadrul Salonului Parizian dupa care, un an mai tarziu el a revenit pe meleagurile copilariei si avea sa ramana definitiv.

In 1859, Theodor Aman a pictat „Batalia romanilor cu turcii pe insula Sfantul Gheorghe de langa Giugiu” dupa care a inceput sa sculpteze in lemn, in vedera unor decoratii de mobilier, precum dulapul in stil gotic, destinat viitoarei sale locuinte.
In anul 1864 Theodor Aman a infiintat cele doua Scoli Belle-Arte din Bucuresti si Iasi iar la cea din Bucuresti a fost director. Intre anii 1859 si 1865 activitatea lui Theodor Aman a fost foarte bogata.

Desi a pictat numeroase portrete, atentia sa a ramas indreptata in primul rand asupra compozitiilor istorice, fiind foarte incurajat in acesta directie si de Dimitrie Bolintineanu, in calitatatea lui de ministru al instructiunii publice.

Dintr-un puternic simt patriotic, Theodor Aman a realizat marile opere „Batalia de la Plotin” in 1861, „Dupa Batalia de la Rusciuc” in 1862, „Vlad Tepes si solii turcilor” in 1863, „Mihai Viteau primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului” in 1864, ”Mihai Viteazu privind capul lui Andrei Bathory” in 1865, „Batalia cu faclii a lui Vlad Tepes” in 1866, toate acestea fiind realizate in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza si sfetnicului Mihail Kogalniceanu.

In anul 1865, Theodor Aman si-a intalnit marea dragoste, pe Ana Niculescu Dorobantu, o femeie foarte frumoasa si inteligenta care mai fusese casatorita si avea o fata si un baiat. Cei doi s-au casatorit pe 15 aprilie 1865 si au intemeiat o frumoasa familie care insa s-a confruntat si cu o multime de probleme atunci cand fiica lor a decis sa se casatoreasca si apoi sa divorteze.

In anul 1868 a fost deschisa cea de-a doua „Expozitie a artistilor in viata”. Cu aceasta ocazie, Theodor Aman a expus pe langa o multime de opere cu portrete, tabloul „Hora de peste Olt” si compozitiile istorice „Mihai Viteazu privind capul lui Andrei Bathory”, „Batalia cu faclii a lui Vlad Tepes” si „Alexandru Lapusneanu aratand sotiei sale capetele boierilor ucisi”, obtinand din partea juriului „Medalia de onoare”.
In anul 1869, pictorul a expus o serie de panze la Craiova, in cadrul expozitie industriale care se deschisese acolo pentru sase zile. In expozitie au aparut unele tablouri mai vechi din colectia lui Alexandru Aman, portretele acestuia si al sotiei sale, portretul batranei Pepica (mama sa) si probabil unele panze apartinand celuilalt frate, Iorgu Aman.

Intre anii 1872 si 1881, Theodor Aman s-a specializat in gravuri si astfel a aratat primele sale executii: „Ion Eliade Radulescu”, „Enachita Vacarescu”, „Lapusneanu aratand sotiei sale capetele boierilor ucisi” si „Peisaj cu pescari”.

In septembrie 1885, fratele sau Alexandru Aman a decedat la Paris iar artistul s-a aratat profund indurerat deoarece intre acestia doi se legase o afectiune adanca, sincera, o incredere si o stima reciproca. Pierdea un fratele, un prieten si un confident.

In ultimii sai ani din viata Theodor Aman a realizat opere celebre precum „Boierii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad Tepes”, „Portret de femeie”, „Tiganca” (1884), „Autoportret”, „Bal costumat in atelier”, „Atelierul cel mare al artistului”, „Dupa culesul viei” si „Pe terasa de la Sinaia”.

In primavara anului 1891, o eroare grava comisa de medici in aplicarea tratamentului avea sa il trimita pentru totdeauna la pat iar la scurt timp dupa aceea, pe 19 august 1891, Theodor Aman a decedat.

---

Tag-uri: potret, arta, pictor, bucuresti

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 24 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---