Cu toate acestea, cu toată întinderea şi, aparent, forţa sa, imperiul lui Darius I suferea totuşi, şi el, de boala imperiilor: slăbiciunea. Aceasta s-a vădit în cursul războaielor medice, cand micile cetăţi-state ale grecilor au obţinut victorii de răsunet contra tăvălugului persan care comprimase Egiptul, Orientul Mijlociu şi un sfert de Asie.

Războaiele greco-persane au cauze adanci şi apare nefondată opinia după care revolta cetăţilor ioniene, de pe coasta Asiei Mici, s-ar datora geloziei acestora pe favorurile obţinute de la Darius I de fenicieni şi nu absolutismului ahemenid, apăsător în ciuda aparenţei sale liberale. Dealtfel, cauza războaielor medice nu poate fi limitată la aceste revolt e; ea cuprinde şi reacţia preventivă de apărare a cetăţilor peninsulare, pentru care prezenţa persană în Macedonia constituia o veşnică ameninţare.

Grecii peninsulari au încurajat, deci, la rezistenţă pe ionieni, chiar şi după ce primele acte de ostilitate, reprimate energic de Darius I (Miletul, în 494 î.e.n., este distrus de trupele persane), au fost urmate de o politică imperială plină de bunăvoinţă, in încercarea sa de a-şi păstra în linişte posesiunile, Darius I acordă ionienilor unele privilegii, între care restaurarea conducerii autohtone democratice a acestora. Dandu-şi, însă, seama că liniştea sa trebuie caştigată în Peninsulă, contra Spartei şi Atenei mai cu seamă, Darius I pregăti o formidabilă armată şi numai o furtună, care-i scufundă flota în dreptul Athosului, a împiedicat războiul hotărat pentru anul 492 î.e.n. Răgazul a fost binevenit pentru greci, permiţand perfecţionarea conlucrării militare ateniano-spartane.

Astfel că, în 490 î.e.n., cand puternica armată persană pornită spre Peninsulă, comandată de un general al lui Darius I, lliitis, zis şi Medul. încă mai zăbovea sub zidurile Eretriei, Atenianul Miltiade stranse sub comanda sa o armată nu prea numeroasă (11 000 atenieni şi plateeni), dar, în schimb, excelent pregătită. Superiori numericeşte, dar cu moralul scăzut al luptătorilor, perşii fură realmente spulberaţi de greci la Marathon (490 î.e.n.). Avand, iniţial, ii importanţă locală, primul război medic, prin deznodămantul sau neprevăzut, a marcat începuturile declinului pentru Imensul imperiu al lui Darius I. Dispariţia acestuia (a murit In 186 î.e.n., în Egipt) a accentuat declinul, exemplul grecilor fiind imitat de babilonieni şi egipteni, care se răsculară.

Moştenirea pe care Darius I o lăsa fiului său,Xerxes, era, insă, considerabilă, imperiul consolidat de acesta dovedindu-si şi încă multă vreme, peste un secol şi jumătate, viabiliatea.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 01 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---