Este binecunoscut faptul ca observarea atenta a morfologiei si comportamentului animalelor a fost in folosul omului. De-a lungul timpului, multe din patentele naturii au fost utilizate in diverse domenii cu maxima utilitate.

Organismele vii sunt mai bine adaptate decât omul in ceea ce priveşte conservarea si perpetuarea speciei. Ele sunt copiii naturii si, in lungul proces evolutiv si-au dezvoltat capacitatea de a reacţiona cu exactitate la fiecare schimbare ce se produce in natura. Doar in acest mod au putut sa se
aclimatizeze, sa se ascundă la timp si sa evite pericolele. Aceste capacităţi au devenit ereditare, ajutând speciile sa supravieţuiască. Reacţia lor la schimbările din natura este de fapt manifestarea unor insecte inascute, foarte complicate , bazate pe capacitatea sistemului nervos si a organelor senzitive, de a reacţiona prin reflexe ceea ce se produce in lumea exterioara. Astfel viata lor se afla in strânsa corelaţie si cu condiţiile climatice si meteorologice. In timpul evoluţiei, vieţuitoarele si-au insusit diverse modalităţi de apărare in condiţiile meteo nefavorabile, insusiri pe baza cărora oamenii pot sa prezică starea vremii.

Studiind comportamentul animalelor si reacţia plantelor la anumite fenomene meteo, oamenii au stabilit anumite semne cu caracter de pronostic. Astfel, nu numai plantele si animalele vertebrate au un comportament aparte, ci si micile si numeroasele insecte au reflexe innascute in ceea ce priveşte nutriţia, inmultirea si apărarea. Un aspect al reflexelor de apărare ii constituie reacţia lor la schimbările condiţiilor meteorologice. Ele au invatat in timp sa fie buni meteorologi, sa presimta schimbarea timpului si sa se ascundă evitând neplăcerile pe care le-ar provoca vântul, ploaia, furtuna.

Schimbarea presiunii atmosferice, a intesitatii si direcţiei vântului, a temperaturii, a umidităţii, sunt receptate cu ajutorul organelor de simt si se recunosc in schimbarea comportamentului lor. In acest scop, folosesc antenele, perişorii de pe corp, reţeaua traheelor răspândita in tot corpul, chiar si aripioarele. Astfel, inainte de ploaie cind umiditatea aerului creste,aripile se îngreunează si trag insectele in jos. Creşterea concentraţiei de ozon din aer inaitea furtunii, determina coborârea insectelor mai aproape de pamint unde concentraţia de ozon este mai mica. Cunoaşterea comportamentului legat de schimbarea condiţiilor meteo poate fi folosita de oamen in activitatea practica.

Timpul poate fi prezis urmărind chiar si comportamentul banalelor muşte. Astfel, inainte de timp frumos, se trezesc devreme si incep sa bazaie. Daca stau liniştite si lipite de pereţi, va ploua. înainte de ploaie, muştele isi caută adăpost, inclusiv in cabinele maşinilor.

Un comportament aparte ii au si ţânţarii. înainte de ploaie, devin mai insistenţi si inteapa mai mult. Daca se retrag, in scurt timp va incepe ploaia. Activitatea intensa a tintarilor inainte de ploaie se bazează pe capacitatea lor de a recepţiona schimbarea temperaturii mediului incojurator si a tempeaturii corpului animalelor. Căldura, aerul umed expirat si traspiratia animalelor si oamenilor ii atrage pe tantari. Un comportament asemănător au si tăunii. Aerul mai cald si umed dinaintea ploii provoacă o traspiratie mai intensa. Mirosul ei e perceput foarte uşor de tăuni, prada fiind repede regăsita.

Starea vremii poate fi cunoscuta in funcţie de comportamentul cicadelor si al greierilor. Daca a doua zi vreamea va fi frumoasa, târâitul lor este foarte puternic. Cu cat vremea va fi mai calda, cu atât intensitatea târâitului va fi mai mare. Chiar daca â plouat anterior si inca mai ploua puţin, iar greierii isi incep concertul, sigur vremea se va schimba.

Graţioasele libelule folositoare prin numărul mare de insecte dăunătoare pe care le distrug, sunt si foarte buni meteorologi. Pe timp frumos, zborul lor este lent, ele zburând singure sau in perechi la marginea pădurilor sau chiar departe de ape. Daca zborul lor devine neregulat, cu mişcări mai bruşte neaşteptate si coboară aproape de pamant inseamna ca in curând va ploua.

Cu o precizie de 2-3 ore inainte, fluturele urzicar( Vanessa urticae) poate prezice furtuna sau ploaia. Comportamentul lui a fost studiat de biologul M.Zalesski mai mulţi ani la rând si a observat ca fluturele nu da greş niciodată inainte de ploaie, cu 2-3 ore, fluturele isi caută adăpost. El isi va relua zborul chiar inainte de oprirea ploii daca va urma timp frumos, sau va ramane la adăpost chiar daca ploaia a stat si a apărut soarele, iar după aceea va urma timp urat.

Obsevarea atenta a muşuroaielor si comportamentul furnicilor ne va da de asemenea date asupra vremii. Daca deschiderea muşuroaielor este larga iar furnicile sunt in continua mişcare preocupate de căutarea hranei, va fi timp frumos. Din contra, daca dechiderea este mica, iar activitatea lor este diminuata sau oprita, va ploua. In timpul ploii, furnicile stau ascunse, execeptia facand cele din furnicarele flamande.

Alte insecte care au uimit oamenii de veacuri cu viata lor interesanta, cu hărnicia si buna organizare a activităţii lor, sunt albinele. Organele lor de simt le ajuta sa rectioneze cu usurinta-la schimbarea timpului, fiind adevărate baromete vii. In practica populara de ani si ani, au fost observate multe semne care permit prezicerea timpului in funcţie de comportamentul albinelor. Astfel, daca albinele pornesc la cules dis- de- dimineaţa ,va fi o zi frumoasa. Daca ele pleacă la cules deşi cerul este innourat, se va face timp frumos. Cind e timp frumos si albinele nu se indeparteaza de stup, se apropie ploaia. Presecarii cunosc faptul ca albinele isi inceteaza activitatea mai devreme in ziua după care va urma o zi sau isi prelungesc culesul daca a doua zi va ploua. Atunci când albinele fac "greva" pe timp frumos, rămânând in stup zumzăind, in aproximativ 6-8 ore, va ploua. Dimpotrivă, daca in timp ce ploua, incep sa zumzaie, in stup, va fi frumos. Ele presimt si furtuna. In apropierea ei, chiar daca e timp frumos, albinele se indreapta in masa spre stup. Dar albinele pot pronostica vremea si pe lunga durata. înaintea unei ierni grele, albinele astupa urdinişurile cu ceara, lasand doar o mica deschidere, ceea ce nu se intampla daca iarna va fi blanda.Prin zborul lor timpuriu, prezic o primăvara timpurie si calda. Matca isi inceteaza depunerea oualelor prin luna august inaintea iernilor reci.

Comportamentul gândacilor legat de schimbarea timpului, a fost studiat si de entomologii. P.I Marikovschi si J.M Fabre, observând aceleaşi manifestări si ei vis-a-vis de condiţiile meteo. Fabre afirma: "Gândacii prezic timpul rau sau bun oricum ar fi cerul. Ei prezic mai bine dacat barometrul si greşesc mai rar decât staţiile meteorologice".

Tot insectele sunt cele care determina si comportamentul pasarelelor insectivore in apropierea ploii. Astfel, randunelele zboară foarte aproape de suprafaţa pământului in căutarea insectelor care presimţind ploaia raman la nivelul solului. Nu aceeaşi semnificaţie are zborul randunelelor la joasa inaltime in staulele de vita unde, de obicei sunt multe insecte indiferent de starea vremii.

Mulţi oameni ştiu ca inaintea ploii, ciocanitoarea incepe sa " bata toaca" in pădure. Dar cati ştiu oare ca, din nou insectele sunt cele care dau semnalul pentru vremea rea ce se apropie. In apropierea ploii, insectele, adulte sau larve, se ascund sub scoarţa copacilor unde sunt găsite foarte uşor de ciocanitoare, lucru ce nu se intampla pe timp frumos când insectele sunt si ele in căutarea hranei. Comportamentul pasarelelor este insa mai uşor de observat decât cel al insectelor din cauza taliei lor.

Temperatura poikiloterma a organismului insectelor determina comportamentul acestora in funcţie de temperatura mediului. Orice schimbare a temperaturii e perceputa de receptorii termici, organismul răspunzând prin reacţii de acomodare active sau pasive. Aproape toate insectele iubesc căldura. Când aceasta scade, activitatea micilor vieţuitoare scade, devin mai pasive sau intepenesc cu totul, ceea ce le ajuta sa suporte uşor răceala nopţii si timpul urat. In timpul zilelor insorite, insectele sunt foarte active luandu-si căldura necesara de la soare. Fluturii adesea se pot vedea dimineaţa stand nemişcaţi la soare pentru a-si lua energia necesara. Speciile genului Argynnis, se aseaza in asa fel incat razele soarelui sa cada perpendicular pe aripi pentru a primi maximul de căldura.

Toamna, odată cu venirea frigului, insectele se ascund in diferite locuri, aşteptând sosirea primăverii si a căldurii. Adulţii si larvele isi inceteaza activitatea, intrând intr-o stare de letargie. Procesele vitale incetinesc sau se opresc aproape de tot. Trezirea la viata are loc primăvara odată cu creşterea temperaturii insa nu toate insectele supravieţuiesc. Cunoaşterea obiceiurilor acestor mici barometre vii poate fi utila tuturor iubitorilor frumuseţilor naturii care doresc sa-si petreacă zilele in mijlocul ei fie ca simpli turişti sau pentru a studia anumite aspecte ale acesteia.

Lumea animala a reprezentat si reprezintă inca pentru om nu numai un suport economic vital, ci o bogata sursa de invataturi utile pentru progresul civilizaţiei tehnice. Trăind in mijlocul lor, si observandu-le cu atenţie, omul si-a dat seama ca in unele privinţe animalele ii depăşesc. Relativa inferioritate fizica a omului a compensat insa prin superioritatea lui intelectuala.
<sub>Referinte:
1. Fabre, J.H., Obiceiurile insectelor, Ed.did.Bucuresti, 1960
2. Fabre, J.H., Din lumea insectelor, Ed. tineretului, 1969
3. Halifman, I., Parola antenelor incrucisate, Ed. st. BucureÅŸti, 1964
4. Mihailescu, C, Necunoscuta lume a animalelor, Ed. Albatros, 1987
5. Pora, E., Am intalnit animale cu obiceiuri curioase, Ed. Dacia Cluj Napoca, 1978
6. Zainacikovski, I.F., Baromete vii, Chişinău "Ştiinţa", 1991
7. Valceanu, S., Bionica si tainele funcţionarii organismele vii, Ed. Ion Creanga,
BucureÅŸti 1983
Sursa imaginii : freedigitalphotos.net</sub>

---

Tag-uri: insecte, prognoza, rol, comportament, vreme, lumea animala, omul

---

Categorie: Animale  - ( Animale - Archiva)

Data Adaugarii: 16 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---