Folosirea raţională a tuturor forţelor de muncă este o sarcină deosebit de importantă atît în condiţiile actuale, cat şi în viitor.

Conform legislaţiei actuale, pot fi luate măsuri cum ar fi: ergonomizarea locurilor de muncă, reducerea temporară a programului de activitate, scutirea de muncă în ture de noapte, schimbarea locului de muncă, încadrarea în locuri de muncă protejate în întreprinderile obişnuite sau în cooperative de invalizi.

Ergonomizarea locurilor de muncă. Ergonomia este o activitate interdis-ciplinară, prin care se urmăreşte optimizarea activităţii umane prin optimizarea celor trei factori care participă la procesul de producţie: operatorul uman (ca cel mai important element), maşinile pe care le manipulează şi mediul în care se lu crează.

Dezideratele ergonomice cer ca operatorul uman să fie sănătos, înţelegand sănătatea ca starea de confort biologic, psihic, social şi comportamental. Se cere de asemenea ca omul să aibă un grad cat mai înalt de educaţie sanitară, astfel încat să respecte regulile vieţii raţionale. Repartizarea în activitate trebuie să se facă acolo unde calităţile sale energetice şi psihice, abilităţile, comportamentul, aspiraţiile şi nevoile economiei naţionale îi permit să aducă cel mai mare aport.

Maşinile manipulate în procesul de producţie trebuie să fie potrivite calităţilor biologice şi psihice ale operatorului uman, pe care nu trebuie să-1 supună la eforturi inutile şi dăunătoare. în sfarşit, mediul de muncă şi condiţiile de muncă să fie armonice, estetice, reconfortante, excluzandu-se poluarea de orice fel şi tulburarea echilibrului ecologic atat în microclimatul atelierului său, al uzinei, cat şi în mediul ambiant. Oricît de „idealiste" ni se par aceste deziderate, ele aparţin viitorului pe care nu-1 dorim prea îndepărtat.

— Reducerea temporară a programului de activitate este necesară ori de cate ori persoana în cauză nu mai poate executa în întregime programul său zilnic de lucru care în legislaţia ţării noastre este de 6,7 sau 8 ore de activitate.

In această situaţie se poate reduce programul de activitate cu 1/4 normă pe timp de cel mult 3 luni pe an calendaristic. Pentru acest sfert de normă medicul curant acordă certificat medical, diferenţa de retribuţie se completează prin sistemul asigurărilor sociale. Această prevedere se aplică persoanelor care au suferit o intervenţie chirurgicală, celor care au avut o boală debilitantă şi la începutul reluării activităţii profesionale, ca sprijin pentru readaptarea în muncă, după o întrerupere mai îndelungată a activităţii.

— Scutirea de muncă în tura de noapte se aprobă celor care prin natura serviciului sunt obligaţi să lucreze şi în tura de noapte, dar care au o boală ce s-ar putea agrava în condiţiile muncii de noapte. Astfel este cazul celor cu hipertensiune arterială în stadiul II-III, cu boală ulceroasă în perioada de activitate, cu diferite forme de nevroze etc.

— Schimbarea locului de muncă. în cadrul acţiunii de recuperare socio-profesională — în situaţia în care boala s-a stabilizat dar a lăsat sechele cu deficienţe morfofuncţionale care duc la scaderea capacităţii de prestaţie, astfel încat activitatea în vechiul loc de muncă nu mai poate fi continuat — se indică reamenajarea acestuia, iar în cazul că nu este posibil, se indică schimbarea vechiului loc de muncă. In această concepţie, schimbarea locului de muncă rezultă din neconcordanţa dintre restantul morfo-funcţional al deficientului privit In lumina prognosticului său şi solicitările locului de muncă in cadrul condiţiilor de muncă.

în activitatea practică, greutăţile schimbării locului de munca rezultă nu numai din motive medicale, ci şi din motive administrative şi sociale. Adesea, conducerea întreprinderilor refuză şă onoreze indicaţia medicilor pentru schimbarea locului de munca, sub motiv că nu au locuri de muncă potrivite sau că se deranjează procesul de producţie. Există şi salariaţi care cer schimbarea locului de muncă nu numai pentru motive medicale.

Uneori greutăţile sunt făcute chiar de medic, care necunoscand locurile de muncă şi procesul de producţie, dau indicaţii de schimbare a locului de muncă în locuri inexistente în întreprinderile, sau chiar în locuri unde solicitările energetice, senzoriale sau neuropsihice profesionale (sau condiţiile la noul locul de munca recomandat) depăşesc posibilităţile restantului morfo-funcţional al bolnavului. Alteori se fac indicaţii vagi „se indică muncă uşoară" ceea ce nu are nici o valoare practică. Se vor face indicaţii precise, concrete de schimbarea locului de munca dintr-un anumit loc In altul ceea ce presupune cunoaşterea ambelor locuri de muncă. în mod practic schimbarea locului de munca se va face prin comisia socială din unitate.

Deosebim schimbări temporare ale locului de munca şi schimbări de lungă durată sau definitive ale locului de munca.

Schimbarea temporară pe o durată de 1 —3 luni se indică la persoane care au suferit o intervenţie pe abdomen sau coloana vertebrală şi în activitatea lor obişnuită ridică greutăţi, fac mişcări care le solicită sau suprasolicită musculatura abdominală şi vertebrală sau necesită variante posturale multiple. De asemenea se indică la gravide, după boli infecto-contagioase cu convalescenţă îndelungată, după boli viscerale care au lăsat debilităţi fizice şi în orice împrejurare In care temporar se creează o discordanţă între morfofuncţionalitatea persoanei în cauză şi solicitările locului de activitate.

Schimbări de lungă durată sau definitive ale locului de munca se indică:

— în cazul stărilor alergice determinate de alergeni care se manipulează în procesul de producţie sau care apar în cursul procesului de producţie;

— în bolile profesionale;

— în cele mai multe cazuri ale trecerii în gradul III de invaliditate;

— în toate cazurile în care se creează o incapacitate definitivă sau de lungă durată între capacitatea de muncă şi solicitările locului de muncă.
Uneori schimbarea locului de munca este impusă de necesităţi sociale: unei mame cu mai mulţi copii sau cu condiţiile sociale deficitare, poate să i se schimbe locul de muncă temporar sau chiar definitiv, dandu-i-se posibilitatea să-şi supravegheze familia şi să activeze în continuare.

Se impune ca:

— medicii care fac recomandarea schimbării locului de munca să cunoască bine atît vechiul loc de munca cit şi loc de munca recomandat;

— conducerile întreprinderilor să sprijine indicaţiile medicale ale schimbării locului de munca, care în ultimă instanţă contribuie la îndeplinirea planului de producţie;

— încadrarea în locurile de muncă protejate sau în cooperativele de invalizi. Locul de muncă protejat apare ca necesar cînd deficientul nu mai poate activa într-o întreprindere obişnuită fie din cauza condiţiilor de muncă particulare incompatibile, fie din cauza deficienţei însăşi. Interesul muncii protejate răspunde unor deziderate psihologic-biologice şi economice ale tuturor categoriilor de deficienţi.

Modul de organizare a întreprinderilor noastre permite amenajarea unor locuri de munca, unde solicitările energo-psihice sau senzoriale sînt mai reduse, prin organizarea muncii conform principiilor ergonomiee sau prin realizarea unor condiţii ambientale potrivite deficienţilor.

— Căminele atelier sînt organizate pentru deficienţii parţial recuperabili, care primesc 50% din realizări sub formă de retribuţie. Direcţiile muncii judeţene prin Oficiul de Asistenţă Socială, pot furniza detalii în legătură cu această problemă.

— Organizatiile de invalizi, într-un sens mai larg pot fi considerate, sau ar putea deveni ateliere cu muncă protejată. Sînt asociaţii cu caracter economic, în care activează invalizi de toate categoriile, la care se alătură un procent de 20 de persoane valide. în cooperativele cu nevăzători, acest procent se poate ridica la 50.

sursa imaginii http://www.freeschoolclipart.com/

---

Tag-uri: job, boala, orar

---

Categorie: Sfaturi Utile  - ( Sfaturi Utile - Archiva)

Data Adaugarii: 15 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---