- Oricit de ridicole ar putea sa fie prejudecatile, nu exista nici una care sa nu aiba o cauza. Pentru a vorbi mai exact, nu exista nici una care sa nu-si aiba originea sa. Filozofia, adesea neputincioasa in corectarea abuzurilor, poate cel putin sa descopere de unde izvorasc ele. (J. B. D'Alembertt)

- Filozofia:... ultima religie; vederea clara a principiilor ce au creat toata dezvoltarea spirituala a umanitatii. (H. F. K. Amiel)

- Deasupra conceptiei simtului comun si constructiilor stiintei asupra naturii la un mai inalt grad de abstractiune se desfasoara conceptia filozofica despre existenta ...

- De la inceput atitudinea filozofica este o negare a pozitiei luate de simtul comun care identifica realitatea cu datele perceptiei; lumea pe care ne-o prezinta simturile noastre nu e ste adevarata realitate; aceasta este mult mai profunda si de alta natura ca aceea pe care o cunoastem direct...

- Constiinta ca experienta noastra nu ne prezinta lucrurile asa cum sint, ca cunostinta noastra ne prezinta numai o latura a existentei, este constiinta propriu-zisa filozofica si este foarte veche, tot atit de veche ca si reflexiunea in omenire...

- stiinta si filozofia sint posibile; mintea omeneasca poate rezolva problemele cele mai inalte si patrunde pi-na la esenta cea mai intima a existentei. Aceasta incredere o gasim la temelia tuturor sistemelor filozofiei grecesti, cu o exceptiune pentru sofisti, care sint cei dintii care intreprind o critica a cunostintei.

- Filozofia noua, spre deosebire de „sistemele" trecutului, nu mai vrea sa reconstruiasca realitatea cu elementele scoase prin abstractia dintr-insa, ci sa o constate in toata luxurianta ei complexitate, sa o traiasca in viata ei interioara si originala. (C. Antoniade)

- si oamenii de azi si cei din primele timpuri, cind au inceput sa filozofeze, au fost minati de mirare... Acela insa care se indoieste si se mira recunoaste prin chiar aceasta ca nu stie... Asa ca, daca oamenii s-au indeletnicit cu filozofia pentru a evita nestiinta, e limpede ca ei au nazuit spre cunoastere pentru a do-bindi o pricepere a lucrurilor, si nu in vederea unui folos oarecare . . . (Aristotel)

- Este foarte important sa ne formam o conceptie justa despre viata si sa nu fim tulburati de contraziceri si vicisitudini, sa fim pregatiti pentru toate fazele ei variate: izbinzi, si nenorociri, triumfuri si dezamagiri, sperante si temeri, sanatate si boala, placeri si suferinte, bucurii si intristari, amintiri placute si regrete zadarnice. (J. L. Avebury)

- A avea un sens al vietii, e, in realitate, adevarata filozofie. (S. Battaglia)

- Aflat in fata spectacolului universului si participând ] la viata acestuia, omul isi pune o intrebare la care se simte obligat sa dea raspuns, pentru ca de acest raspuns depinde insusi sensul intregii sale existente. Fie ca se crede el insusi autorul ideilor sale, fie ca e convins ca acestea ii sint relevate, nu scapa de , teama decit prin dialogul launtric, in care nici nu si-ar putea pune alte probleme decit cele a caror rezolvare o poarta mai dinainte in el. (A. Beguin)

- A sti sa te bucuri de prezent, sa stavilesti nelinistea si teama, iata adevarata intelepciune si scopul ultim al oricarei filozofii.

- Toti marii ginditori si-au pus problema sensului vietii: dar foarte putini ne-au facut sa intelegem ca noi purtam la noi, sau mai degraba in noi, cheia enigmei.

- Nu exista idee filozofica, oricit de adinca si subtila ar fi ea, care sa nu poata si sa nu trebuiasca sa fie exprimata pe intelesul tuturor.

- Nevoia de filozofie este universala. Ea tindo sa duca orice discutie pe terenul ideilor si al principiilor. Ea talmaceste probabil aspiratia cea mai adinca a sufletului, care merge drept la ceea ce este general si, prin aceasta, la ceea ce este generos. (H. Bergson)

- Filozofia... aspiratie eterna a ratiunii umane spre cunoasterea necunoscutului. (C. L. Bernard)

- Ce este un gind metafizic? - Un cap de pod pe care omul izbuteste sa si-l faca in cer.

- „Cunostinta filozofica" este aceea care aduce nu numai un spor de cunostinta, ci si un spor de constiinta. Prin insasi intentiile ei de totdeauna, filozofia inseamna o autolamurire a constiintei, un spor, in larg si in adincime, a constiintei si a existentei umane ca atare.

- tine de natura unei filozofii sa nu fie niciodata definitiva.

- Nici o creatie a spiritului uman nu este o reusita in „absolut". Cert, spiritul uman este in stare de creatii in coordonatele relativitatii; aceasta nu trebuie sa ne-o ascundem. Dar atari „reusite relative" pot fi privite omeneste ca tot atitea echivalente ale „absolutului". O asemenea apreciere fereste atit de exaltarile oricarui dogmatism, cit si de disperarile existentialiste, izvo-rite dintr-o prea incapatinata aspiratie spre absolut.

- Un om care se fixeaza cu toata credinta asupra unei dogme este pentru sine insusi un om salvat. Pentru mine, un om pierdut.

- Solutiile filozofiei nu sint niciodata adevarate solutii, ele sint insa elemente datorita carora problemele se adincesc progresiv.

- A filozofa asupra vietii inseamna a-ti ridica in constiinta si postulatele ei. Luciditate de grad inalt.

- Filozofia e „Bemolul" vietii. Toate tonurile sufletesti le adincesti cu o jumatate de ton.

- Orice metafizica, oricit de complexa, de articulata si de diferentiata in sine, nu face - in calitatea ei de alcatuire - decit aluzii la „ceva". si asa trebuie sa intelegem orice metafizica. In general filozofia, chiar si atunci cind are alte aspiratii, vorbeste numai aluziv. (L. Blaga)

- Plecind de la cultul faptelor pozitive, filozofia termina prin a fi un imn al omului, un umanism optimist.

- Sentimentul absurdului nu-i decit divortul dintre om si viata sa.

---

Tag-uri: sentimente, filozofie, constiinta, cunoastere

---

Categorie: Filozofie  - ( Filozofie - Archiva)

Data Adaugarii: 31 May '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---