- Cind nu ne interesam de propria-ne soarta, - avem destul timp sa ne ocupam de altii.

- E o necesitate involuntara sa te confesezi unui spirit congenere; si totusi de cele mai multe ori iti pare rau ca ti-ai instrainat aceasta comoara de suferinte, de ginduri, de temeri si sperante, de ce atunci aceasta nevoie - ca pe urma sa regreti? (P. Constantincscu)

- Iubesc viata, nu ma caiesc si nu regret tot ce-am trait si prin ce-am trecut, imi pare rau numai ca multe n-am apucat sa le fac... ca uneori n-am suferit pina la capat, si alte ori nu am iubit cu toata puterea. Dar acestea sint legile naturii. (I. G. Ehrenburg)

- impartasirea pataniilor are o utilitate morala, caci omul aflind cum le-a mers altora si la ce se poate astepta si el- de la viata, ajunge sa considere ca, orice s-ar intimpla, i se intimpla ca oricarui om si nu ca unuia deosebit de fericit sau nefericit. Chiar daca recunoasterea acestui fapt nu-i foloseste gpre evitarea relelor, ea este totusi foarte utila ajutindu-l sa accepte, sa suporte si chiar sa invinga anumite greutati. (J. W. Goethe)

- Sufletele care nu-si spovedesc tainele niciodata... sint ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc.

- Nu-i nimic mai greu purtat ca o fericire nespovedita. (O. Goga)

- Sfatul sa para o reamintire a celor uitate, nu vadirea nepriceperii lor.

- Nu te face registrul greselilor altora. A te ocupa de rusinile altora este semn ca tu insuti nu .mai ai reputatia nepatata. (B. Gracian y Morales)

- Culmea discretiei este sa stii sa-ti ascunzi discretia.

- Cind intre doi oameni exista o controversa aprinsa si cind vine un eveniment care da dreptate completa unuia dintre ei, acesta, daca are sufletul de elita, cauta sa treaca fara a sublinia victoria, simtindu-se oarecum jenat si parca vinovat de atita triumf. Sufletele de rind fac contrariul.

- Uneori din exces de discretie, subliniem prin rezerva noastra ceea ce celalalt credea ca trece neobservat, si devenim indiscreti. in unele cazuri, reusind sa ne jucam rolul perfect, excesul de discretie ne face sa aparem insensibili. (G. Ibraileanu)

- Nimic nu apasa mai greu ca o taina. (J. de La Fontaine)

- Ne place sa ghicim ce este in sufletul altora, dar nu ne place sa patrunda ei intr-al nostru. (Fr. de La Sochefoucauld)

- Cit de fericiti ar trai multi oameni, daca s-ar ingriji de treburile altora tot atit de putin ca si de ale lor proprii.

- Unul dintre cele mai mari si obisnuite totodata cusururi omenesti este ,sa-ti inchipui ca altii nu-ti cunosc slabiciunile. .. Cei mai multi dintre oameni sint mai bine cunoscuti de catre altii, decit se cunosc ei insisi pe sine. (G. Ch. Lichtenberg)

- Nu inseamna ca daca mi-am uitat usa deschisa, trebuie sa intri fara sa bati. (T. Musatescu)

- Feriti-va de acei care va fac mici destainuiri pentru ca sa obtina de la voi mult mai mari. (Cavalerul de Mere)

- Marturisirea unei greseli nu e o slabiciune, ci o forta. (E. Pelletan) Orice om iscoditor este rauvoitor. (Plautus)

- Marturisirea este foarte aproape de nevinovatie. (Publilius Syrus)

- Ca sa ne preocupe gesturile, apucaturile, intentiile altcuiva trebuie sa avem timpul de a le gindi, de a le observa, trebuie adica sa avem vreme destula de pierdut. Numai intr-o societate care n-are nimic esential de facut, care petrece, care-si pierde vremea in viata usoara, placuta, in viata de lene agreabila, poate aparea o astfel de preocupare. Acest lucru nu se poate intimpla unui om activ, cu griji, cu treburi absorbante. (M. Ralea)

- Tactul e intelegerea tacita de a trece cu vedera greselile comune, in loc de a le corecta. (E. M. Remarque)

- Curiozitatea trage cu urechea numai la usile celor fericiti si ale celor stapiniti de patimi. (Fr. Schiller)

- Iarta celui care marturiseste. (Tibul)

---

Tag-uri: marturie, curiozitate, gesturi, fericire

---

Categorie: Filozofie  - ( Filozofie - Archiva)

Data Adaugarii: 30 May '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---